La oranda-i o beție
Strașnică în asta-seară!
Nimeni nu mai vrea să știe
Ce viforniță e-afară..
Glasuri vesele răsună,
Zic vioare, urlă vântul..
Joacă toți cu voie bună,
Duduie sub ei pământul!
Dând uitării grija, scarba,
Inima în piept le saltă..
Pan’ și popa-i trage sârba,
Cu creștinii laolaltă!
Bate-n cizme, sta să cadă,
Dând potcapul către ceafă..
Trei moșnegi aprinși la sfadă
Se-ndulcesc dintr-o garafa..
Și petrec! E o urgie
A lui Dumnezeu afară,
Dar e-atâta veselie
La oranda-n asta-seară!…
Sensul versurilor
Piesa descrie o petrecere într-o cârciumă, unde oamenii uită de griji și se bucură de moment. Chiar și în mijlocul unei furtuni, atmosfera este plină de veselie și camaraderie.
