Mămucă dragă și bună
Mă gândesc noaptea de-o lună
Cum să-mi iau ziua bună
Nădejdea ți-ai pus-o-n mini
Cam să rămân lângă tine
Și că n-am să plec în lumi
Tare-aș vrea dar nu se poate
Toți frații s-au dus departe
Rost în viață ca să-și cate
Treisprezece flori odată
Îți intrau zilnic pe poartă
Strigau mamă strigau tată.
Ca și mierla din lăstari
Ne-ai crescut ne-ai dat mâncare
Până-am prins la aripioare
Și toți au zburat de-a rândul
Încotro i-o purtat gândul
Ne-o venit și mie rândul
Când văd vremea cum se trece
Se rupe inima-n zece
Hai tată și mai petrece
Iar tu mămucă bătrână
Spune-mi doar o vorbă bună
Că străinii n-o să-mi spună.
Rămâneți în sat cu bine
Eu mă duc dar iau cu mine
Cântecul ce dorul mi-ține
Doina tatei în trăistuță
La piept mama-n iconiță
Ș-o floare din poeniță
Cu avere atât de sfântă
Vatra casei nu se uită
Cât ar fi calea de lungă
Răspândiți prin lumea largă
Ne-om întoarce mamă dragă
Că pe toți un dor ne leagă
Cu avere atât de sfântă
Vatra casei nu se uită
Cât ar fi calea de lungă
Răspândiți prin lumea largă
Ne-om întoarce mamă dragă
Că pe toți un dor ne leagă
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul de casă și de părinți, odată cu plecarea spre o viață nouă. Călătoria este însoțită de amintiri prețioase și de promisiunea reîntoarcerii.