Strofa 1.
Pornind de la o viață simplă, mereu în dezvoltare
Zi de zi, noapte de noapte, idei în mișcare
Încercarea unor schimbări, gândul nu spre bani
Evadat din vorbe, fapte aduse-n acești ani
Mă mențin pe aceeași treaptă, încerc să ajung mai sus
Fiind adeptul generației cu ceva de spus
Timp destul, dar nu aș ezita să-l pun pe loc
O secundă, un minut, plăcerea să revin în joc
Clipe așa cum sunt, nu interpretez greșit
Mod perfect de a înainta, spunând: sunt pregătit!
Indicat să nu grăbesc, limitând noi încercări
Nu joc după reguli, stil creat fără schimbări
Dețin apreciere în domenii mult lucrate
Un lucru e cert: în viață nu le am pe toate
Având parte de vise rămâne doar să sper
Când voi da piept cu ele, nu se vor ridica la cer.
Refren.
Privesc rândul de întâmplări, toate au trecut
Dau timpul în urmă, îmi amintesc tot ce-am făcut
Nu îmi pare rău, știu că nu greșesc, și spun
Este viața mea, sunt la început de drum.
Strofa 2.
Dau o foaie în spate și văd pagini din trecut
Momente care însemnau în viață „un debut”
Îmi zâmbesc poze din raft, și-au găsit loc
Chiar dacă se depune praf, din inimă nu le scot
Caietul e plin, pagini nu lasă scrum
E ziua în care spun fericit: mi-am ales un drum
Jocuri de cuvinte, totul se învață treptat
Multe vise, ideal: nu uit de unde am plecat!
Zile trec, greșeli vin, urmând a fi schimbate
Peste ani să spun: sunt mândru de ceea ce port în spate
Conștient: doar prin luptă mă ridic
Iar dacă voi fi la înălțime, de sus n-aș vrea să pic
În prezent nu cer mai mult, sunt mulțumit cu tot ce am
Vreau să văd progrese înaintând din an în an
Aștept să treacă timpul, viitorul e plin de vise
Sper să mi se ofere șansa să lupt pentru uși închise.
Strofa 3.
Am reușit să strig la cer sperând să îndeplinesc
Vise care mă îndeamnă să lupt să reușesc
Cu multă ambiție cred în dorința de a fi departe
Aspectul vieții e primit de fiecare în parte
Un șir de prieteni, puțini știu cuvântul „frate”
În combinații fără rost am un loc în spate
Trăiesc orice secundă și sunt momente de ajutor
Merg înainte, nu stau în pragul când să strig: mor
Multe clipe, încercări, vise, zâmbete în trecut
În mod normal: orice sfârșit are un început
Pun bază pe propriile idei, nu primesc
Genul de vorbe care se rezumă doar în „te doresc”
Orice sfat te ridică din locul în care ești
Speri la progrese când vezi că sunt șanse să reușești
Indiferent ce va fi bine sau greu
Microfonul a intrat în suflet și acolo va fi mereu
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre evoluția personală, ambiția de a reuși și importanța de a învăța din trecut. Artistul își exprimă dorința de a-și împlini visele și de a progresa constant, indiferent de obstacole.