Strofa I:
1. Rime cad pe foaie, scriu rime despre tine
2. Te-am iubit, a durut, nu trebuia să crești iubire
3. Să-mi zici că nu mă mai iubești poate părea penibil
4. Să iubești fără să suferi, nu cred că e posibil
5. Multe certuri, multe lacrimi, multe zile fără soare
6. Prea multe faze naspa ce-au putut să mă doboare
7. Pășim pe alte drumuri, nu mai suntem împreună
8. Au trecut anii pe lângă noi, acum pare o glumă
9. Am hotărât să-ți dau drumul la mână cu lacrimi în ochi
10. Am vrut să ne-mpăcăm, dar știam că n-ai să poți
11. Am vrut ca să mă schimb, am iubit ca doi roboți
12. Și ne-am jurat de la-nceput că n-o să fim mincinoși
13. Știu, acum ești fericită, iubești un alt băiat
14. Nu știu cum mai poți iubi, nu știu cum s-a întâmplat
15. Te-am văzut cu el de mână și pe loc eu m-am blocat
16. E adevărat, mă gândesc cum de-ai uitat.
Refren:
1. Știi, am vrut să-ți spun mereu că te iubesc
2. Am vrut să fiu ce ți-ai dorit, dar nu reușesc
3. Am încercat mereu să-ți fac pe plac, dar ce folos
4. Că acum când treci pe lângă mine mă întorci pe dos
5. Și cine poartă vina, ce mă pune acum jos
6. Și cine e de vină că sunt neputincios
7. Pierdut printre străini privesc acum printre hârtii
8. Și îmi pare rău să văd că sunt banale amintiri.
Strofa II:
1. De acolo de unde sunt eu păsările nu mai zboară
2. Mă întorc în fiecare seară trist, aceiași scară
3. Și tot ce mă-nconjoară, tot ce văd și aud
4. Mă sugrumă-ncet și sigur pe acest pământ ud
5. Înconjurat doar de nebuni ca un nebun
6. La tine în brațe deveneam omul cel mai bun
7. Și ce vreau să-ți mai spun, eu te iubesc
8. Cu toate că uneori fac și prostii, mai și greșesc
9. Pitoresc, pierdut prin facultate stau și scriu
10. Mă simt la curs claustrofob, ca-ntr-un sicriu
11. Și încep să alerg singur pe străzi, totul e pustiu
12. Gândul zboară iar la tine și iar încep să scriu
13. Stau pe spate întins, privesc pe un tavan murdar
14. Și-mi dau seama imediat că nu ne-am mai văzut de-un an
15. E-n zadar, lacrimile cad pe foaie
16. Am rămas doar cu un gol în inimă și o bucată de foaie.
Știi, am vrut să-ți spun mereu că te iubesc
Am vrut să fiu ce ți-ai dorit, dar nu reușesc
Am încercat mereu să-ți fac pe plac, dar ce folos
Că acum când treci pe lângă mine mă întorci pe dos
Și cine poartă vina, ce mă pune acum jos
Și cine e de vină că sunt neputincios
Pierdut printre străini privesc acum printre hârtii
Și îmi pare rău să văd că sunt banale amintiri.
Te simt și nu mă satur, te am și te mai vreau, și te mai vreau, și te mai vreau…
Te simt lângă mine, chiar dacă ești departe
Te vreau lângă mine, te vreau din nou aproape
Te vreau ziua, te vreau și-n miez de noapte
Că mi-e dor să adorm seara, la tine, la tine în brațe
Și nu vreau ca să mă minți, nu vreau să-mi dai speranțe
Spune-mi că ți-e dor să te țin din nou în brațe
Spune-mi că mă mai iubești, spune-mi că nu m-ai uitat
Spune-mi că n-ai să poți să iubești un alt băiat.
Știi, am vrut să-ți spun mereu că te iubesc
Am vrut să fiu ce ți-ai dorit, dar nu reușesc
Am încercat mereu să-ți fac pe plac, dar ce folos
Că acum când treci pe lângă mine mă întorci pe dos
Și cine poartă vina, ce mă pune acum jos
Și cine e de vină că sunt neputincios
Pierdut printre străini privesc acum printre hârtii
Și îmi pare rău să văd că sunt banale amintiri
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul profund al unui bărbat după o despărțire. El își amintește de momentele frumoase, dar și de certuri și neînțelegeri, și își dă seama că a pierdut o iubire importantă. Acum, el se simte singur și neputincios, incapabil să uite trecutul.