Deși pare incredibil, sunt un tip de treabă
Dar tu mă faci să plâng de parcă tai ceapă
Iar planeta ta face Terra de rușine
Doar o vorbă de la mine și se mută toți pe tine
Însă n-o să le zic nimic, ești secretul meu
Dar n-ai nimic mic, deci cu secretu-i greu
Plus că te-a văzut observatorul astronomic
La TV ministrul apărării și toți astronomii
Ne avertizează cu privire la impact
Din care mă rog să iasă corpu-ala ceresc intact
Ce dacă în jurul meu sunt blocuri case care cad
Vad cum lumea ta ia lumea mea și-o duce la Remat.
Atât de-aproape de sol ca Fa sau La
Aș fi nasol dacă nu ți-aș da ce-ai vrea
Când pleci vin și eu la tine-n galaxie
Că planeta ta scoate omul din paralizie.
Planeta ta. planeta ta. planeta ta.
Planeta ta. planeta ta. planeta ta..
Nu cumva noi ne știm de undeva
N-am nevoie de telescop să văd planeta ta
Că o văd cu ochiul liber, și-o văd din față
E atât de mare văd copii cum învață
Are propria ei viață, uite-o cum se zguduie
Nu te supăra, duduie, dar podeaua duduie
E și de la bass, da-i și de la dumitale
În orice caz mă vreau parte a lumii tale
La un pas de propuneri maritale
Stau retras, nu fac ce-ar face oarecare
Nu vreau adresa, că n-am rude la Nasa
Dar știu c-o să-mi lași sufletul în fâșii ca Gaza.
Planeta ta. planeta ta. planeta ta
Planeta ta. planeta ta. planeta ta
Sensul versurilor
Piesa exprimă o atracție puternică față de o persoană, folosind metafora unei planete. Această atracție este descrisă ca fiind copleșitoare și transformatoare, scoțând omul din starea de paralizie emoțională.