Cine-mi luminează calea, cine face noaptea zi
Numai tu-mi alini durerea nopților mele pustii
Cine-mi luminează calea, cine face noaptea zi
Numai tu-mi alini durerea nopților mele pustii.
Mi-e un dor de tine, viața mea
Mi-e mare dor de tine, viața mea
Mi-e dor de tot ce-i al tău
Mi-e dor de zâmbetul tău.
Ești tot ce-am cerut vreodată
De la bunul D-zeu și mi-aș vinde viața toată
Doar pentru zâmbetul tău.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un dor profund și o iubire intensă față de o persoană considerată esențială în viața naratorului. Aceasta este văzută ca o sursă de alinare și ca un dar divin, pentru care naratorul ar sacrifica totul.