Plouă cu impresii,
pe străzile nespălate ale Cuvintelor,
udate până la piele,
de către stropii,
Amintirilor din Viitor,
devenite,
din ce în ce mai fierbinți,
atunci când traversau împreună cu noi,
Zebrele incandescente ale Întrebărilor,
dintre Viață și Moarte,
ce ne-au incendiat Gândurile,
ale căror flăcări de Vise,
ne ard și acum,
Inimile de Pustiu,
ale Depresiilor Absurdului Carismatic,
din care ne hrănim Orgoliile,
însetate de noi Compromisuri,
ce-abia se mai pot distinge,
printre alaiurile funerare ale Fericirii,
care este dusă pe ultimul drum,
al Regăsirii propriului nostru Sine.
Sensul versurilor
Piesa explorează impactul amintirilor și al experiențelor asupra percepției vieții. Vorbește despre căutarea sensului și regăsirea de sine într-o lume plină de compromisuri și pierderi.