În poiana codrului,
Unde-i locul dorului,
Acolo te-am căutat.
Printre flori că te-am aflat,
Printre flori că te-am aflat
Și pe ochi te-am sărutat.
Pe obrajii rotunjori,
Chiar și-amu’ mă trec fiori.
Și gurița ta cea dulce,
Gândul tot la el mă duce.
Sensul versurilor
Piesa descrie o amintire nostalgică a unei întâlniri romantice într-o poiană, evocând sentimente de dor și emoție puternică la rememorarea momentului sărutului și a frumuseții persoanei iubite. Gândul la acea persoană încă persistă.