Sofia Vicoveanca – Eu Cânt Că Mi-i Lumea Dragă

Frunzuliță, foaie fragă,
Eu cânt că mi-i lumea dragă,
Cântece de dor și saga.
C-așa mi-i de dragă lumea
Ca la cuc vara pădurea
Și la lume coaptă mura!
Ca zboară din pom în pom,
Cântând la lume cu dor,
Primăvara pe ogor;
Ca zboară din brad în fag,
Cântând la lume cu drag,
Fie tânăr, ori moșneag.
Cucul are gânduri bune,
El are aleși pe lume
Și la toți le cânt-anume.
Fie tânăr, ori bătrân,
El cântă la toți pe rând,
Pentru fiecare gând.
Cucu-ți cântă și degeaba
De cum înverzește iarba,
De cum înverzește iarba.
Cântă-n luncă și pe fag
Îl ascult cu mare drag
Când l-aud cântând în prag,
Cântă-n luncă și pe șes,
Primăvara-n codru des
Când dă mugurii-n livezi.

Sensul versurilor

Piesa exprimă bucuria de a trăi și de a cânta, inspirată de frumusețea naturii și de venirea primăverii. Cântecul este o celebrare a vieții și a conexiunii cu lumea înconjurătoare, asemeni cântecului cucului.

Lasă un comentariu