Toamna umbrela, iarna cu soba
Și primăvara nu sunt în formă
Nu cântă basu’, nu mișcă toba
Cum o dau, cum o dau, ooo
Nu vreau cu metrou’, nu mă sui în taxi
Vreau vegetație, nu flori de plastic.
Să stau pe plajă, nu doar în trafic,
Cum o dau, cum o dau, ooo
Și mi-e dor să ies pe afară,
Îmi e dor de soare, îmi e dor de vară.. ooo.
Vreau să-mi fac viața în picioarele goale,
Să fie iarbă în loc de trotuare
Și să nu fie ziduri care să ne separe
Să-mi fie vară toată viața mi-ar plăcea!
Și aș da multe să văd asta doar o zi
Cu oameni liberi de-orice griji și datorii
Cer albastru c-au plecat toți norii gri
Să se-audă în tot orașul numai joacă de copii.
Și peste noapte, fără să-ți dai seama
Piața Unirii e Copacabana
Lumea din tramvai merge cu banana, cu banana
Și mi-e dor să ies pe afară,
Îmi e dor de soare, îmi e dor de vară.. ooo.
Vreau să-mi fac viața în picioarele goale,
Să fie iarbă în loc de trotuare
Și să nu fie ziduri care să ne separe
Să-mi fie vară toată viața mi-ar plăcea!
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de a evada din cotidian și de a trăi într-o stare perpetuă de vară, plină de libertate și bucurie. Este un vis la o viață simplă, fără griji, conectată cu natura și cu amintiri plăcute.