Sisu Tudor – Intro (Uvertura)

E propriul meu mod de a scrie poezie,
Inventat într-un cartier din București, Sălăjan, Balta Albă, periferie.
Fiecare aleargă să-și facă propria șmecherie,
Poți să vinzi droguri sau la fel de bine poți să faci o melodie.
Poți să faci o porcărie, eu le-mbin pe toate și-mi iese-o simfonie,
C-am brigada mare cât întreaga Românie,
N-am auzit de tort, nici măcar de felie,
Vreau întreaga cofetărie s-o-mpart cu ai mei să fie bucurie.
Zici că-i petrecere în pijamale, cu haimanale
Cu fețe de animale, zboară prin aer eclere, pistoale,
Doamne, ține-ne fețele zâmbitoare,
Măcar prin versuri să trăim, dacă viața ne doare,
Recunosc, scriu cu plăcere mare, și-mi cer iertare,
Dar nu știu cum altcumva să rămân tare,
Și nici să n-adorm la petrecerea asta fără animatoare.
Și-n plus că-mi pică fisa: faci animație – ești din desene animate,
Deci despre ce-ai vrea să vorbim, mă frate?
South Park, Futurama, Tom și Jerry, le-am văzut pe toate,
Și tu ești departe, petrecerea asta-i pe moarte,
Îmbibată cu alcool și tranchilizante,
Ai grijă că la Jilava-i murdar, dar poți scrie o carte.
Pe buze ai iubire, în cap doar migrene, că-s prea multe semne,
Și tu citești de parcă ar fi trebuit să faci școala un pic mai devreme.
Nu-s arogant, doar conștient de probleme,
Și nu le poți rezolva nici măcar de-ai avea un sac de lovele.
Egoul tău e balon, și tu ești acela,
Eu sunt născut în noiembrie, deci anul meu e problema
Care-ți cauzează dilema, că te-ar putea aduce iar
Cu picioarele pe parcela pe care stăteai înainte s-auzi de Nutella.
Acum vrei plimbări pe Sena, să te filmezi prin Viena,
Vrei viteză, dar asta l-a omorât chiar și pe Senna,
Îmi dai citate de toată jena,
Crezi că dacă-s de pe stradă nu mi-am făcut tema,
Dar fratele tău varsă beton cu cisterna.