Sisu Tudor:
Vad lumea ca pe-un bulevard plin de semne
Pe care trebuie să le citesc din timp ca să am vreme
Să găsesc răspunsuri la-ntrebări, soluții la probleme
Sunt sătul de atitudini solemne
Vreau să văd puțină căldură, mă vere
Și nu-i neapărat să fie mare plăcere
Și vremurile grele au rosturi în ele
Și rosturile toate îmbină castele
Pune-ți o dorință și o să-ți fac viața de miere
Poți să mă muști ca pe mere
N-accept alte urme pe piele
Poate doar tatuajele mele
Și ele-s desene,
Povești despre vânători de balene
Nu e Manville, e un băiat din cartiere
Dar toată lumea simte aceeași durere
Stăm cu zâmbetul pe față că ținem cont de maniere
Punem între noi multe bariere
Necesitatea a îngropat multe cariere
Multe genii zac îngropate-n iele
Da-mi un târnăcop să dezgrop o avere
Și-o expun în Sujet ca o comoară-n muzee!.
Stres:
Vad lumea ca un orb, adică mai mult o simt
Că-mi trebuie sentimente ca să mă ghideze-n labirint
Când eu-s Tezeu, și Minotauru-s tot eu, cum să-l înving?
Tre’ să-nvăț să-l controlez, și sper să fie destul timp!
În fiecare seară, când mă-ntind
Caut ce tre’ să schimb
Inima-i busola care-mi spune spre ce tre’ să tind
Să văd un sens în tot ce-ating
Că fără sens am fi nimic
Și n-o să mori liniștit
Până nu recunoști că ești mic
O cărămidă dintr-un zid
Pe care dragostea-l ridică
Dar e foarte găurit
De mândrie și de frică
Și cu toate astea nu pică
Fiindcă e bine zidit
Din adevăr, că doar asta rezistă pan’ la sfârșit!
Restu’ se pierd ușor în timp și sunt uitate
Doar că zidu’ nostru s-a mărit, și-o să devină cetate
Viața asta-i doar o parte.
Un capitol dintr-o carte
Pe care-l citim grăbiți și-apoi trecem mai departe!
Sensul versurilor
Piesa explorează complexitatea vieții urbane și necesitatea de a găsi un sens și de a depăși obstacolele. Artiștii reflectă asupra importanței sentimentelor, a adevărului și a perseverenței în construirea unei vieți împlinite.