Sisu Tudor feat Roxana Zbora – Simfonia

Rupe-i, rupe-i, asta e ce toată lumea-mi spune,
Nimeni nu mai e ca tine, nimeni n-o mai dă ca tine,
Plus c-ai bagabonți cu tine, o mulțime,
Reprezinți strada și-ai făcut din asta o simțire,
C-ai tu o sclipire care face bagabontul să se simtă bine,
C-ai băgat bile, ai fumat kile, ai spart mașini și magazine,
Pe la pușcărie, șase ani de zile și tot ai pe față fericire,
Te doare-n p*la și te bagi dacă-ți zic de-o șmecherie.
De-asta o ardem frați încă din copilărie,
Cu buzunare pline de hârtie, ne facem de cap,
Că viața asta pare doar o porcărie,
Tarfele-s grămadă că avem talent în meserie,
Plus că toată viața am vândut doar veselie,
Noi suntem golani, pane ne punem în sicrie,
Hai, frate, aruncă o vorbă, asta-i o biografie.
Viața mea-i o simfonie, sunete și poezie,
Au, doar ce-mi place mie, cine mă cunoaște, știe.
Viața mea-i o simfonie, sunete și poezie,
Au, doar ce-mi place mie, cine mă cunoaște, știe.
De-aș putea lua de pe raft, atunci aș lua răbdarea,
Dar eu mă consum mai rău ca lumânarea,
Tot ce-ating e strategie, planuri și viziuni despre măreție,
Înainte vedeam tot ca pe-o jucărie, acum totu-n jurul meu e simfonie,
Simte-mă când sunt sincer ca o liturghie,
Iartă-mă când mă-nchid în mine ca-ntr-o colivie,
Poate ora e târzie, vrei să dormi ca-n copilărie,
Îmi pare rău, nu scot iepurii din pălărie,
Nici nu scriu vreo balivernă pentru râs și veselie,
Vreau să dau mărturisire despre… fiți cu vieți senine într-un iad cu vieți sterile,
Ce-așteptări ai de la mine când conștiința-i o stafie,
Lumea vrea doar nebunie și eu vreau să fiu lumină vie,
Dacă nu vine lumina, atunci cine mă-nvie,
C-am în suflet lăcomie și mândrie, dar eu vreau o simfonie.
Viața mea-i o simfonie, sunete și poezie,
Au, doar ce-mi place mie, cine mă cunoaște, știe.
Viața mea-i o simfonie, sunete și poezie,
Au, doar ce-mi place mie, cine mă cunoaște, știe.
Cineva, cineva, cineva, cineva nu știe,
Cineva, cineva, cineva, cineva nu știe…