În al morții trist veșmânt
Îmbrăcat e trupul sfânt
Flori de taină-n legământ
Stau de veghe la mormânt
Cerul plânge după nori
Plâng și stelele-n zori
În grădină stau soldații
Să păzească piatra porții.
REF: În amurgul răstignirii a apus raza iubirii
Soarele pe cer s-a-ntunecat
Dar în zorii îndurării, către bolta nemuririi
Din mormânt spre tronul slavei
Astăzi prințul păcii a-nviat.
Ca un fulger luminat
În splendoare îmbrăcat
Piatra grea a răsturnat
Când un înger a zburat
Giulgiul albului veșmânt
Stă căzut iar la pământ
Este gol astăzi mormântul
Oare unde e preasfântul.
REF: În amurgul răstignirii a apus raza iubirii
Soarele pe cer s-a-ntunecat
Dar în zorii îndurării, către bolta nemuririi
Din mormânt spre tronul slavei
Astăzi prințul păcii a-nviat.
Pe cărarea din grădini
Unde inima-ți alini
Cel cu fruntea între spini
A-nviat să I te-nchini
Stă pe tronul din slăviri
Cu-a iubirii străluciri
Ne conduce-n drumul vieții
În cetatea dimineții.
REF: În amurgul răstignirii a apus raza iubirii
Soarele pe cer s-a-ntunecat
Dar în zorii îndurării, către bolta nemuririi
Din mormânt spre tronul slavei
Astăzi prințul păcii a-nviat.
Sensul versurilor
Piesa celebrează învierea lui Hristos, simbol al speranței și al biruinței asupra morții. Versurile evocă momentul răstignirii, dar mai ales bucuria învierii și promisiunea vieții veșnice.