De ce mă strângi în brațe fără căldură?
De ce mă privești cu atâta ură?
Cu ce oare ți-am greșit?
Când tot ce am să-ți spun
Sunt vorbe moarte,
Nimeni să le asculte, ce deșarte par!
Când te cheamă
Și te vor
Și te strigă-ncetișor:
Unde ai plecat? Unde ai plecat?.
Îngeraș, poți să-mi spui a cui ești tu?
A nimănui..
Șoapte ascult din ochi ce-au plâns prea mult, prea mult.
Îngeraș, poți să-mi spui a cui ești tu?
A nimănui..
E tot ce ai să-mi spui
E tot ce ai să-mi spui.
Când zorii mușcă noaptea
Pe străzi pustii, eu încă te mai aștept
Și știu că n-ai să mai vii, n-ai să mai vii, n-ai să mai vii..
Niciodată..
Adu-ți de mine aminte
Și de vara risipită în vânt
Pierdută în marea rea.
Ce departe te ducea,
Prea departe te ducea!
Și de mine te-ascundea
Atât de rea!
Nu mai ești a mea,
Nu mai ești a ta!
Unde ai plecat? unde ai plecat?
Unde m-ai uitat?!.
Îngeraș, poți să-mi spui a cui ești tu?
A nimănui..
Șoapte ascult din ochi ce-au plâns prea mult.
Îngeraș, poți să-mi spui a cui ești tu?
A.. nimănui!
E tot ce ai să-mi spui!
E tot.
Ușa deschisă am s-o las,
N-am să dau glas
Hainului bun rămas!
Când lacrima-ți jar devine
Să te gândești la mine!.
Îngeraș, poți să-mi spui a cui ești tu?
A nimănui..
Șoapte ascult din ochi ce-au plâns prea mult.
A nimănui..
A nimănui..
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea unei despărțiri și sentimentul de abandon. Naratorul se simte părăsit și încearcă să înțeleagă de ce persoana iubită l-a părăsit, realizând că nu mai aparține nimănui.