Aforic:
Pe recepții brigada, Aforic și Underman,
Sparg liniștea când invadează strada ca extratereștri
Toți voi recunoașteți maeștrii,
Doi aducând ploi acide, trăgând cu insecticide în creștini.
Pe beat-uri tonice orchestre simfonice își fac apariția
Când începe apocalipsa în muzică semnalăm dispariția,
Export din fobii prin șambala, import în cord navala
Vandalii dau teburi cu acid sulfuric prin toată școala.
Azi e zi de instrucție, distrugem tot ce-ți place ție,
Ca mișcare politică,
Spectru ludic cere ce se strică
Când îmi scrii visu’ fac crize, dau foc
Te luminează scrisu’,-s răcit de tot
Te f*t în gură și-ți sparg pixu’
Zi că-i normal când apar ca tiformal,
Să am timp să-i fac pe toți să dispară
Ca într-un documentar paranormal,
Induc tineri ageri în eroare când instaurăm teroare
Restaurăm noi tehnici, cel ce ne critică moare.
Despic beat-ul să ajung la esență și mesaj,
Și depic mort după ce scuip ca după un masaj,
Entuziasmat de structură abordez modele noi în anturaj,
Sunt prins ca-n matrice, individ produs în vid
Schimb codu’ de control și închid.
Refren x2
Efectul de rimă Underman și Aforic
Suflu de explozii, voci cu impact intacte-n gloria
Actele noastre sunt pagini de istorie
Invazia cuvintelor, distrugătorii de beat-uri
C-un singur gând rimăm cât timp existăm pe pământ!
Underman:
Seman teroare din flincte, îmi vin cuvinte în minte
MC tero, oi încerca meteor? Încerc să înțep track-uri în ținte.
Explod în exod și un ex-dom rage ca Sodom,
Trage în orice om, crapă sau sfârșește legănat de pom.
Cazii cu toți camarazii în fața la nazi în care-i
Schimb locații, lași-s rași pe arii sau metri pătrații,
Dansăm în ritm de explozii în care îi simt că nu mai duc o zi,
Râvnit de toți corbii, înaintezez nebun ca Ozzi.
Creioane și raioane, mult sânge pt teritoriu,
Primesc botezul focului și intru în jocul lui,
Servanții servesc ca sediu din posturi de observații
Vinovați sau nu, ca toți lații? Inamici sau aliații,
Ma implic în acest conflict comis, convins că sunt de neînvins,
Defapt toți el stins? Într-un țel atins,
Prestabilesc propagarea politicii promovării puterii populare,
În caz că nu știai, țara te vrea mort, tovarășe!
Fac apel la rapel, în primu’ rând fac măcel,
Înaintez prin trasoare și mă țin de drapel,
Contuzii cu uzii cum țipă unii, auzi-i
Își caută sfârșitu’ confuzii sub efectul urii.
În genunchi prin noroi unde noi sunt testate pe noi,
Un doi spre zori sau spre judecata de apoi,
Înainte în valuri, om fiare contra fier,
„Pe aici nu se trece niciodată” spunea generalu’ meu.
Mii de torțe, expun mii de forțe ciocnirii în masă,
Sunt un psycho, îmi cos rănile cu sârmă ghimpată,
Sparg blindate prin coordonate exact arta războiului
Te sperie în această preerie, mai fac un semn pe piesa mea de altilerie.
Înaintez spre victorie pe un drum anevoios,
Ține capu’ jos, sau primești oțel în țesutul osos,
Ascunși în zadar, dezvăluiți pe radar îi prind în flagrant
Și lasă armele jos când încep să rimez în Bagdad!
Refren x2
Efectul de rimă Underman și Aforic
Suflu de explozii, voci cu impact intacte-n gloria
Actele noastre sunt pagini de istorie
Invazia cuvintelor, distrugătorii de beat-uri
C-un singur gând rimăm cât timp existăm pe pământ!
Sensul versurilor
Piesa descrie o invazie metaforică a scenei muzicale de către cei doi artiști, Aforic și Underman. Ei se prezintă ca distrugători de beat-uri și maeștri ai cuvintelor, folosind un limbaj agresiv și metafore puternice pentru a-și impune dominația.