Spectru de Difuzare – Ultima specie
Impact nimicitor – zei la superlativ ca-n legendele Greciei
Superactiv in structura muzicala,
Il invoc pe Satana in civilizatii pierdute in fumuri ca indienii shamani
[Te-afirmi cu?] cat mai multe ganduri nascute din desert se pare amplificate-n laboratoare
Sistemul silențios de comunicare – inamicul global, universal, spectrul – ultima teroare.
Îți rup capu’ cu croșa!
Am învățat hip-hopu’ în supradoză de prozac triplu dozat
Șanse de-a ne egala nu ai, compară ce se-ntâmplă!
Vezi cum apare de nicăieri o țeavă de pușcă lungă-n tâmplă.
Aforic te mușcă, crede-mă că doare, nu mă poți interzice
Simt fier încins pe carne vie, las cicatrici
Scuip pe gură alice din dimensiuni lirice în sesiuni critice verbale,
Ating cote veridice.
Sunt pământ, sunt clar viu! Circul ca argintu viu!
Și știu că pot să te ard de viu,
Baterie, foc! Rad regimente când fizic nu rămân din ei decât membre
Cuvintele mele sunt triste de parcă ar fi testamente.
Creztez cu Tesla în elemente contra și forța mea cutremură oceane, pământul și apoi bolta.
Pot acționa și contra, manipulez mase, modific rase și stări.
Propaganda mea muzicală nu ține cont de regimuri politice din țări.
Acesta este un atac silențios în care-ți modific mințile și ți le-ntorc pe dos
Devii un XP, iar eu te controlez din MS-DOS.
Stăpânesc sentimentele tale. Dau cuvintelor proprietăți interzise știute drept letale.
Literalmente dețin armamente de litere ce formează torente și nasc entități dornice de acte violente.
Îl urmez pe Aforic în front, cu foc în fond fără trusă medicală la noi.
Sper că ești gata de război!
Sensul versurilor
Piesa descrie un atac liric puternic și agresiv, în care artistul își demonstrează superioritatea și capacitatea de a controla și manipula prin cuvinte. Este un război verbal în care artistul se prezintă ca o forță dominantă, capabilă să distrugă și să subjuge.