I. M-am îndrăgostit de tine, de când te-am văzut, mai
Am privit în ochii tăi, și-am înțeles mult, mai
Mi-ai făcut un semn cu mâna, și m-ai liniștit, mai
Să-mi faci viața mai frumoasă, și-ai spus: doar un pic, mai.
R: Sufletul și inima, ți le-am pus în palma ta
La poarta sufletului, pusei lacăt și tu știi, mai
Sufletul și inima, pe-amândouă ți le-aș da
La poarta sufletului, pusei lacăt și tu știi, mai.
II. Știu că așa mi-a fost scris de la Dumnezeu, mai
Să te iubesc pan’ la moarte, și să fii al meu, mai
Ți-am luat inima din piept și tu o știi bine
Că din două am făcut una și o țin cu mine.
R: Sufletul și inima, ți le-am pus în palma ta
La poarta sufletului, pusei lacăt și tu știi, mai
Sufletul și inima, pe-amândouă ți le-aș da
La poarta sufletului, pusei lacăt și tu știi, mai.
III. Dragostea și cu iubirea, nu le poți opri, mai
Ele nu îți schimbă drumu’, oricine ai fi, mai
Tu ești omul potrivit și sufletul spune
Ești făcut să fii al meu, și eu pentru tine.
R: Te-am băgat la inimioară, și te țin ca pe-o comoară
Te țin ca pe-un lucru sfânt, cât oi trăi pe pământ
Te-am băgat la inimioară, și te tin ca pe-o comoară
Te tin ca pe-un lucru sfânt, cât oi trai pe pământ
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dragoste profundă și predestinată. Naratorul își oferă complet sufletul și inima persoanei iubite, considerând-o un dar divin și o comoară prețioasă.