N-am scris nimic de-o lună, mă roade-n interior
E 7 dimineața, te rog lasă-mă să dorm
Și promit când mă scol, c-o să le zic beton
Să se ridice părul pe ei cum știu numa’ io
Afară-i bleo și verde, proporționat perfect
A venit primăvara, încep să mă dezgheț încet
Îmi amintesc de cet, de abator
Casa de Cultură, Tomis 3, tot drumu’ până-n Tomis Nord
Da’ las în urmă tot, doar verile mă-ntorc
Îl am pe Dumnezeu ca martor c-am depus efort
Orașu’ nu e mort, abia ce-nflorește
Da’ io nu-ntineresc, n-am timp să stau să văd cum crește
Când mă-ntorc aprind vestea și marea-mi povestește
Din București o sun pe soră-mea și-mi amintește
Când mi-e dor prăjesc pește, sau o mână de scoici
În Militari pe un balcon, deschid un Sauvignon
Raspund la telefon, nevasta-mea: ajung și io!
Să fii pe fază că n-am cheia de la interfon
Trăiesc un vis și adorm cu zâmbetul pe buze
Mă trezesc agitat și caut pentru vicii scuze
În zile negre ca un prost mă-ndoiesc de tot
Sunt revoltat că nu fac nici jumate din ce pot
Da’ toate au un rost, sunt sigur, toate-au timpu’ lor
Mai ard unu’ de unu’ singur, mă calmez, închid ochii și zbor..
Până la soare după nori. Privesc spre viitor și toate sunt la locul lor
Grădina mea cu flori de gheață, acuma crește crini
Zambile ce miros divin, trandafiri fără spini
Ce bucuros mă simt.. mă rog la tine Doamne
Iartă-mă c-am greșit, dă-mi zile fără frig și foame
Dacă nu merit o să-ndur, facă-se voia ta
Știu că păcătuiesc și-njur și de-ar fi numai asta.
Da’ poate asta-i crucea mea, te rog păzește-mi casa
Și iartă-mă când o iau razna cu filme de gangsta
Mă f*t în muzica asta, de-asta o iau razna toți
Că-ți dă ceva atât de pur că nu poți să suporți
Zile și nopți îți cântă-n cap aceeași piesă
Diavolu’ îți calcă pragu’ și-are de la Prada dresuri
Are-o mie de mersuri, un milion de metode
Da’ o sută de versuri fără refrene și strofe
Nu am timp pentru vorbe care nu-nseamnă nimic
Am învățat încă de mic să tac atunci când n-am nimic de zis
Pe canapea întins, repet ce mi-am promis
Iau foile pe care-am scris și mă suspend în timp
E totu’ pregătit, doar titlu nu știu cum să-i zic
Mă-ntorc la rădăcini să văd de la ce am pornit
Io mă gândeam să-i zic Revino că mă duce-n vis
Da’ fiindcă sun-atât de sincer o să-i zic Deschis!
Sensul versurilor
Piesa este o introspecție sinceră asupra vieții artistului, cu amintiri din trecut, lupte personale și o căutare a sensului. El își exprimă dorința de a se conecta cu divinitatea și de a găsi pacea interioară, recunoscând imperfecțiunile sale.