– Cherchez la femme?
– Nu, cherchez la fum.
Dar unul bun, finesse, ca să ne facă scrum.
Ca să plutim pe străzi ca Vanea cel nebun,
Care fumează tot ce arde în afară de tutun.
– Anti alchimist sunt, schimb aurul în plumb.
Îl topesc și-apoi îl beau până la fund,
Ca gustul lui amar să mă transforme-n tun,
Să pot să arunc în aer tot ce-ți stă în drum.
– Auzi tu, ascultă-aici ce-ți spun.
Pacostea din suflet nu se spală cu săpun.
Așa a fost mereu – așa e și acum:
Mârlanul e mârlan – shogunul e shogun!
– Mai ia de-aici amice să îți placă să taci,
Să-ți încălzească sufletul să vrei să ți-l împaci.
Să îl așezi alături să te-ntrebe ce mai faci,
Să îi vorbești cu gura-nchisă și apoi să îl dezbraci.
– Oi blea, tu mă ameninți? Vezi să n-o belești!
Eu te-am creat, băi, Carla’s Dreams de București.
Exiști acum doar pentru că ți-am dat idei brut,
Pe care le-ai vândut cum ai putut peste Prut.
– Dacă n-ajungeam eu peste Prut, bătrâne..
Tu mureai de foame-aici, ca un câine.
Așa că nu mă provoca și n-o să te atac,
Eu nu-s obligat să-ți plac.
– Mai bine ca un câine decât să mă vând ca tine,
Tu și tot ce faci dispare – eu rămân în inimi!
– Hai nu te mai minți, doar știi și tu prea bine:
Memoria mulțimii nu ține.
– Timpul o să arate, dar pun pariu că-n câțiva ani
Vei ajunge-un nimeni fără nume, fără bani.
Și o să vii la mine să te-ajut, frăține,
Și-atunci o să vedem cât, a cui și cine.
***Calm, calm, calm, calm..
Cuvinte care clar nu ne stau în caracter dar,
Numai așa păstrăm tradiția prin gene încurcate,
Noi ne corectăm busola ca să mergem mai departe.
Verișor sau frate, dreptate sau realitate,
Democrație prezentată de prea mulți cu de toate..
Noi ne certăm pentru că ne place,
Șapte pahare de vin: sănătate,
Libertate și pace!
Sensul versurilor
Piesa prezintă un conflict intens între două persoane, posibil foști colaboratori, care se acuză reciproc de trădare și lipsă de originalitate. Fiecare își apără identitatea și valoarea, în timp ce se proiectează un viitor incert și o posibilă reconciliere.