Strofa |
Ma va chema și pe mine odată și odată
Nu știu dacă ajung cu toată pielea tatuată
Că nu e nevoie de cineva faimos
Ca să treci granița, spre cer bengos
Avem în 2012 un somn etern în coșciug
Dacă e să nu existe, vă scol și vă salut
După care vă las să vă odihniți în pace
Am să dau r.i.p pentru cei cu mintea bibace
Și dacă e să vrem o astfel de treabă
Deja am fi o persoană drogată și beată
Că viața asta trebuie trăită din plin
N-ar fi rău dacă am cinsti-o cu puțin vin
Și plec dacă e să nu îți convină ceva
O să ajungi greu și o să revii la vorba mea
Dar dacă e să fie o să iau flori din cartier
Ca să aveți o chemare liniștită la cer.
Strofa ||
E greu de prezentat gândul meu într-un A4
Nu cred că ar ajunge, eu scriu ca disperatu’
Nu mai țin cont de trecut sau de prezent
Am planuri mai mari nu prea sunt insistent
O chemare la cer cred că ar însemna totul
În fața lui D-zeu n-am fi pitzi, n-am pune botul
Mulți fac din viață o simplă cafea cu lapte
Și uite se beau singuri până într-o noapte
Când toate luminile brusc se vor stinge
Populația nu va mai avea la cine să strige
La cine să se aplece cum au făcut-o mereu
Numai la belele se roagă, Doamne ce tupeu!
În anu’ asta nu ai cu cine, nu ai cu ce
N-ai pe cineva lângă tine de încredere
Dar poate tu ești primu’ care zbori la cer
Vezi să nu îi zici lui D-zeu ce e prin cartier
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra vieții, morții și credinței, cu o perspectivă asupra efemerității vieții și a căutării unui sens mai profund. Artiștii își exprimă gândurile despre moarte, credință și importanța trăirii vieții din plin.