Facerea de bine e vânatul și prada oamenilor buni,
Un om bun caută în lume durerea să o lecuiască.
Acolo unde-i suferință, negreșit se va afla și leacul,
Acolo unde-i sărăcie, negreșit va veni și alinarea.
Nu căuta apă, doar arată că ți-e sete,
Și apa va țâșni pretutindeni în jurul tău.
Fie s-auzi cuvintele: „Domnul le dă de băut”
Fii însetat! Domnul știe de ce ai trebuință.
Cauți apa îndurării? Nu-ți ascunde amărăciunea,
Și te vei îmbăta cu-a milosteniei licoare.
În cele din urmă, îndurarea atrage după sine îndurarea.
De aceea, fiule, îndurător să te arăți cu toți!
De nu poți călători singur până la Ka΄ba,
Arată-i Alinătorului neputința ta.
Plânsetele și suspinele sunt un mijloc sigur,
Iar Atotputernicul este o doică pricepută.
Mama și cu doica își văd de treburile lor,
Până ce copilul se-apucă să scâncească.
Și în tine sădit-a Domnul nevoi de copilaș;
Când pruncii-ncep să plângă, li se aduce lapte;
Și Domnul zis-a: „Strigă-mă”; nu te sfii să plângi,
Și laptele iubirii ce Ți-o poartă va izbucni în clocot.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre importanța compasiunii și a credinței în Dumnezeu. Subliniază că, arătându-ne vulnerabilitatea și nevoia de ajutor, vom primi îndurare și alinarea divină.