(versuri Lucian Blaga, muzica Rucsandra Maria Săulean)
Doarme colo în poiată
pruncuşor fără de tată.
Şi măicuţa mama lui
se tot plânge boului
c-a născut în Vifleim,
n-are scutece de in,
n-are apă, n-are faşă,
nici opaiţ, nici nanaşă.
Iosif cercul de pe cap
în cuier şi l-a lăsat
şi-a plecat unde-a plecat
ca să-l latre cânii-n sat.
Noaptea-i neagră, ceasul-i lung,
sta maicuţa lângă prunc.
Să le ţie de urât
înger-nalt s-a coborât.
Şi în noapte, inadins,
degetul şi l-a aprins.
Arde îngerul lui Dumnezeu
ca o lumânare de seu.
Sensul versurilor
Piesa descrie nașterea lui Iisus într-un context umil și plin de lipsuri. Accentul cade pe singurătatea Mariei și pe sacrificiul îngerului care veghează asupra pruncului.