Eram pe jos
Mergeam amândoi
Şi-apoi
Un stol de păsări a trecut
Prin noi.
O bătaie de aripi
M-a risipit
Din mâna ta m-a furat
Când am clipit.
Petreceam şi zi şi noapte
Doar visând la măreţe fapte
Nu, nu, nu, nu, nu, nu
Nu mai stau deloc.
Timpu-i prea scurt
Iar eu vreau să
Zbooooooorrr…
Am închis ochii
Le-am sărit în spate
M-au purtat peste munţi
De gânduri uscate
Peste mari de idei
Pentru al meu condei
Să scriu pagini
Din valul ei.
Dă-mi cuvântul
Şi-nconjor Pământul
Mi-au spus
Când mergeam tot mai sus
Am avântul
Sunt una cu vântul
Le-am spus
Cerul deja m-a sedus.
Dă-mi cuvântul
Şi-nconjor Pământul
Mi-au spus
Când mergeam tot mai sus
Am avântul
Sunt una cu vântul
Le-am spus
Cerul deja m-a sedus.
Acum ceva ani
O până şi-o aţă
O secundă din seară
Mi-oglindea întreagă viaţă
Mă speriam când priveam
Nu ştiam că puteam
Dar visam şi pluteam
Gândul mi-l naşteam
Am atins-o
M-a atras
Mi-am prins-o
A rămas
Ce-i cu mine?
Mă înalt!
Dispare drumul
E un salt
Ţine-te bine.
(Priveşte-n sus).
Ai aripile cu tine.
Am închis ochii
Le-am sărit în spate
M-au purtat peste munţi
Peste munţi.
Pentru al meu condei.
Să scriu pagini
Să scriu pagini.
Din valul, valul
Ei.
Sensul versurilor
Piesa descrie dorința de a depăși limitele și de a atinge potențialul maxim prin inspirație și creativitate. Metafora aripilor sugerează eliberarea de constrângeri și explorarea orizonturilor necunoscute. Este un îndemn la a ne urma visele și a ne descoperi propria putere interioară.