Renatto – Culori (2011).
[renatto]
Gându-i capabil de orice în orice moment
Gata să urce pe orice postament
E întâlnit frecvent, dar, folosit rar
Oricum ajunge jar pe grătar și
Vedem cum nimicul pe care nu-l vroiam
Ne-a umplut sacul iar și iar
Însă azi nu pătăm cu ceva murdar așa o piesă
Ma las purtat de chitară și bas
În drumul tău privește mereu spre bine
Dar brațele pentru rău pregătite ține
Căci pentru tine vine voința-n vine
Primul rând din imn să nu fie despre tine
Te lovești de oameni, de concepții și animale
În drumul tău de la lună pan’ la soare
Slăbit de furtuni, de ploi, toate-s roi
Dumnezeu nu ne-a uitat, uitucii suntem noi.
[chorus]
Culoarea la semafor arată verde
Dar toți stau, nimeni nu vede
Ai crede că sunt toți cu capu-n nori
Orbiți de gri nu mai vor culori.
Și încă la semafor arată verde
Dar toți stau, nimeni nu vede
Ai crede că sunt toți cu capu-n nori
Orbiți de gri nu mai vor culori.
[renatto]
Cubul Rubik, cum vrei să îl rezolvi dacă
Nu-i simți culoarea și n-ai gustat sudoarea
Admirator de peisaje fără saturație
Te saturi suprasaturat de stagnare-n stație
Trenul vine, așteaptă-l, îl auzi, nu fugi
Trenul a plecat, timpul a trecut, nu știi
Te pierzi, eziți, renunți, nu crezi
Te uiti în oglindă, reflexia n-o vezi
Și vezi pe stradă, e verde
Dar toți stau, nimeni nu vede
E clar că sunt toți cu capu-n nori
Orbiți de gri nu mai vor culori
Și uneori aștepți ajutor ca să te deștepți
De pe altă lume, cu răbdare înveți
Că viața e pe bune, că nu sunt glume
Că ai nevoie de culori când marea face spume.
[chorus]
Culoarea la semafor arată verde
Dar toți stau, nimeni nu vede
Ai crede că sunt toți cu capu-n nori
Orbiți de gri nu mai vor culori.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre incapacitatea oamenilor de a vedea oportunitățile și frumusețea vieții, fiind orbiți de rutină și de o perspectivă limitată. Metafora semaforului verde, ignorat de toți, subliniază această idee, îndemnând la o trezire și la o redescoperire a culorilor vieții.