A-mi fi dor de tine e o nevoie
Trăiesc fără speranță
De când tu nu te mai întorci.
Supraviețuiesc din pură teamă
Cu un nod în gât
Și nu pot să nu mă gândesc la tine.
Puțin câte puțin inima
Își pierde încrederea
Pierde vocea.
Salvează-mă de uitare
Salvează-mă de singurătate
Salvează-mă de pustiu.
Sunt făcută din dorința ta.
Salvează-mă de uitare
Salvează-mă de întuneric
Salvează-mă de pustiu.
Nu mă lăsa să cad niciodată.
Îți propun să mai continuăm puțin
Dar „iubirea” e cuvântul
Care mă costă uneori să-l uit.
Supraviețuiesc din pură teamă
Cu un nod în gât
Și nu pot să nu mă gândesc la tine.
Puțin câte puțin inima
Își pierde încrederea
Pierde vocea.
Salvează-mă de uitare
Salvează-mă de singurătate
Salvează-mă de pustiu.
Sunt făcută din dorința ta.
Salvează-mă de uitare
Salvează-mă de întuneric
Salvează-mă de pustiu.
Nu mă lăsa să cad niciodată.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de dor, singurătate și disperare după pierderea unei persoane dragi. Persoana se simte pierdută și imploră pentru salvare de uitare, singurătate și întuneric, simțindu-se dependentă de afecțiunea persoanei pierdute.