Rappa & Mugurel Grasu feat Ionut Crampei – Mahalaua Din Centru

Strofa I: (RAPPA).
Trăiască boemia mahalalei vechi a Bucureștiului
Și muzica lăutărească, bătrânească, de inimă albastră,
Tu să trăiești, în primul rând, nevastă,
Azi mă-mbăt, bagă-ți-aș flori în glastră.
Șprițul cu gheață îmi dă viață pe datorie,
Că el mă-nvață să cânt fără interese, nu-i alegorie,
Că nu cânt pentru mase, nici pe la mese,
Și nu cânt după note, eu cânt după beție.
Trăiască frații mei tablagii, nu ăia din S.R.I. și S.I.E., că n-am,
Sau, cine știe, n-am habar de vreun tâlhar,
L-aș blestema la zar, când îi da drumul,
Dacă-i trebuie șase – șase, să dea de șase ori șase ori doi – unu.
Trăiască vorbitorii de limbă maternă
Chiar dacă o parlesc în argou, ca în tavernă,
Dacă ne iei cu „bro, that’s the spirit, you know?”,
Jet! Go from the „SLO” to the „BOZ”, you piece of s***!.
Refren: IONUȚ CRÂMPEI.
Mahalaua din centru-i trează,
De sâmbătă până vineri,
Revenim oricând în stradă,
Cum ne-am promis când eram tineri. (X2).
Strofă a II-a (MUGUREL GRASU).
Mahalaua-i tot acolo, că-i furtună sau senin
Și rămâne sănătoasă chiar și fără de vaccin,
Hoi noroc și la mai mare până la ultimul leu,
Și românii, și țiganii sunt iubiți de Dumnezeu.
România e a noastră și așa va fi mereu,
Dacă vii la noi acasă leapădă-te de tupeu,
Nu ne vindem niciodată pentru faimă sau parale
Și rămânem în picioare cât pe cer mai este soare.
Și femeia e femeie, și bărbatul e bărbat,
Dacă-i altceva la modă prefer să fiu demodat,
Oamenii de bine stau fix în centrul mahalalei,
Meditând cu Bachus pe frecvența geamparalei.
Nu ai voie să-i mai spui prăjiturii că-i negresă,
Ăștia ne vor liberi sau cu creierii în lesă?
Viața merge înainte, nici că vrem s-o mai oprim,
Toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!.
Refren: IONUȚ CRÂMPEI.
Mahalaua din centru-i trează,
De sâmbătă până vineri,
Revenim oricând în stradă,
Cum ne-am promis când eram tineri. (X2).
Strofa a III-a: (RAPPA).
Trăiască Birtul Înțelepților, frăția celei de-a doua copilării
A foștilor copii, acum adulți cu datorii,
Nu datorată marafeților, ci datorită datoriilor
De-a fi, de-a iubi și de a nu îmbătrâni.
Trăiască românii și țiganii laolaltă, că odată,
Când preconcepțiile societății nu puteau să ne despartă,
[Ciumidaptu, pralo, laptu andiangali, fratelo,
Te traisaras andăctan, bahto delo delo!].
Nu suntem rasiști, mă, omule,
Dacă numim albul alb, negrul negru și țiganul țigan,
Că dacă-i spun unui frate țigan „bă, romule”,
Îmi ia toți strămoșii-n car, dragă cetățean european.
Lumea devine clar numai statistică,
Ghidată de manipularea neuro-lingvistică,
Să nu cădem în mistică suiți pe piedestale,
Trăiască cei care vor și pot să rămână oameni!.
Refren: IONUȚ CRÂMPEI.
Mahalaua din centru-i trează,
De sâmbătă până vineri,
Revenim oricând în stradă,
Cum ne-am promis când eram tineri. (X2)