Refren:
Când am totul n-am nimic,
Toate se întâmplă la timp.
Toate se întâmplă cu un scop,
N-am nimic, deși am tot! x2
Vreau continuitate,
Nu vreau nicio schimbare.
Toate se întâmplă la timp,
Trebuie să am răbdare.
Sufletul meu n-are,
Nevoie de aripi să zboare.
D-aia nu am să mi-l vând pe lucruri trecătoare,
Vreau să mă trezesc zi de zi fericit,
Iar atunci când adorm să nu regret nimic,
Să fac totul pas cu pas,
Să nu mai fiu grăbit.
Trebuie să am răbdare,
Toate se întâmplă la timp.
Toate se întâmplă la timp,
Trebuie să aștept,
Ce-i al meu e pus deoparte,
Spre ce-i al meu mă îndrept,
Cu calități și defecte de care sunt conștient,
Am reușit să înțeleg că în viață nu am ce să pierd.
Deci fie că alerg, fie că stau pe loc,
Fie că-s calm, fie că am spume și iau foc,
Fie că plec, fie că până la urmă mă întorc,
Toate se întâmplă la timp,
Toate se întâmplă cu un scop.
Refren:
Când am totul n-am nimic,
Toate se întâmplă la timp.
Toate se întâmplă cu un scop,
N-am nimic deși am tot! x2
(Oh) Dă-mi Doamne cântec, (Oh)
Dă-mi Doamne vers,
Să-ți semnez un cec,
Ești pe interes.
Nu, nu blasfemiez,
Tu mi-ai dat har dar,
Tu mi-ai dat răbdare,
Sau poate că n-am habar.
În planul tău se desfășoară încetul’ cu încetul’,
Că dacă aveam răbdare mă făceam pescar ca Sfântul Petru,
Eu vreau să sar, să-mi iau dreptul’,
Dar mă prind de planul tău ca pielea p***i în fermuar,
Nu pot să fiu portar la poarta raiului,
Că n-am rebuturi,
Îmi dau de gol inima când o iau la șuturi,
Îmi calc sufletul-n picioare cu bocancii,
Că am încercat să te caut și m-au găsit dracii.
Știu că cine râde la urmă plânge mai târziu,
Că sunt cel mai sănătos nebun dintre mine și persoana mea,
Și da, știu, că sunt așa pentru că așa ai vrut să fiu.
Refren:
Când am totul n-am nimic,
Toate se întâmplă la timp.
Toate se întâmplă cu un scop,
N-am nimic, deși am tot! x2
Dacă eram un prefăcut, îți dădeam ce vrei să auzi,
Dacă eram un profitor, îți dădeam ce vrei să vezi,
Dar nu-s nici una, nici alta și chiar de te enervezi,
Am să-ți dau doar ce trebuie să auzi, să vezi, să crezi
N-am nimic, sunt trecător,
Și într-o zi am să mor,
Dar ce scriu mă va face să fiu nemuritor.
Deci pune-mă te rog lângă Thomas Edison,
Căci am inventat un bec ce luminează un suflet gol.
Și nu e greu, dar nici ușor să spui ceea ce simți,
Și nu e bine, dar nici rău câteodată să minți.
Când fericirea ta e în joc,
Ea e premiul cel mai mare.
Iar banii vor rămâne doar premiu de consolare.
Fericirea-i trecătoare, ea apare și dispare,
Indiferent cât te crezi sau nu te crezi de tare,
Să constați într-un final și pân’ la urmă uiți de tot,
Că toate se întâmplă la timp,
Toate se întâmplă cu scop.
Refren:
Când am totul n-am nimic,
Toate se întâmplă la timp.
Toate se întâmplă cu un scop,
N-am nimic, deși am tot! x2
Mă pierd cu firea,
Și mă găsesc cu menirea,
Ce sperie omenirea,
Ahh, nemurirea.
O seduc și o abandonez doar cu privirea,
Sunt dureros ca răstignirea,
Vindecător ca mântuirea.
Dacă plec nu mă întorc,
Prefer să-mi storc,
Batista de lacrimi și s-o ud la loc,
Căci mă sting cu lacrimi, atunci când iau foc.
Am devenit poet că m-am ratat ca escroc,
Poate că toate se întâmplă cu un scop.
Sau poate că e doar hazard, ghinion sau noroc,
Sau poate că-mi place să mă mint frumos,
Când toate c******e au același miros.
Pestilențial, sunt instinctiv nu rațional,
Excesiv de spiritual, universal.
Oamenii-s de două feluri,
C-am așa stă treaba,
Unii sunt mulți iar alții degeaba.
Refren:
Când am totul n-am nimic,
Toate se întâmplă la timp.
Toate se întâmplă cu un scop,
N-am nimic, deși am tot! x2
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre importanța răbdării și a înțelegerii că totul se întâmplă la momentul potrivit, cu un scop anume. Artistul explorează ideea de a accepta atât calitățile, cât și defectele, și de a avea încredere în planul divin, chiar și atunci când lucrurile nu sunt clare.