Pregătit să fiu lovit cu piatra, din stânga și din dreapta
De gloata, ce încă-n stâncă dă cu sapa
Așteptând apa, să curgă, ca ceapa
Îi fac să plângă, asta-i evanghelia după Rappa
Creștine, lumea n-a început cu tine
Căci turma ta, are numa două milenii
Reține, Nu-i aici din totdeauna ca divinitatea
Hristos vrea să-i facă parte, nu să-i luați partea
Spiritualitatea, e un examen de admitere
Că tre să iubești cuvintele, nu să citești doar litere
Și sfintele cuvinte, au devenit clișeu
Căci voi l-ați umanizat pe Dumnezeu
Nu vă mai dați silința, să propagați umilința
Și pocăința, dogmatizând și fanatizând credința
Adunătură de profani, hoartă cretină
Nu poți privi cu ochi umani, creația divină.
refren:.
Scripturi, războaie sfinte degringoladă
Liberul arbitru devine pradă
Deschide-ți al 3-lea și stați în gardă
Creștinii au pornit a IX-a cruciadă.
„Accipere fidem est voluntatis,
Sed tenere fidem iam acceptam est necessitatis”
Așa începea inchiziția, cerebral vorbind de-o clismă
Căci voiau monopol încă de la marea schismă
Monopol pe credință și justiție oarbă
Ce-a rezumat, divinitatea la un moș cu barbă
Păcat, cazurile noastre au creieru’ exact
Cum credeau că e și pământul, plat
Conștiința colectivă, tre să rămână
Imună, la minciună, la falșii profeți
Ce vorbesc despre Hristos cu pistolu’n mână
Băieți, chiar nu vedeți câți marafeti adună
Cretinizați de creștini, mai nou se cred sfinte
Și soldați înrolați în războaie sfinte
Când de cretini, pardon, creștini să fiți
Să crezi că suntem singuri în univers
Va-ți simțit atinși la coarda mândriei
Căci mândria de a fi creștin nu e păcat, e culmea fuduliei
Ma vreți legat de stâlpul infamiei
Răstigniți-vă de crucea farmaciei.
refren:.
Scripturi, războaie sfinte degringoladă
Liberul arbitru devine pradă
Deschide-ți al 3-lea și stați în gardă
Creștinii au pornit a IX-a cruciadă.
O sută de miliarde de planete în calea lactee
O sută de miliarde de galaxii
A câte o sută de miliarde de planete în univers,
Plus paraunivers, nu înmulții, ziceam ca idee
Dar socotește că n-am cercetat aproape nimic
Căci cu cât devii mai mare cu atât te vezi mai mic
Tre să fii desăvârșit și infinit, vă sună cunoscut?
Era e doar parte din absolut
Nu există rai sau iad, ci trepte superioare sau inferioare
În care urc sau cad
Divinitatea e accesată doar prin căi spirituale
De-aia nu încape în bisericile voastre goale
E prea mare, și cel mai mare păcat
E să ignori tot ce ți-a fost dat
Așa că n-am nevoie de fani, bătuți în cap
Ca piroanele în palmele lui Ioshua de Pontiu Pilat.
refren:.
Scripturi, războaie sfinte degringoladă
Liberul arbitru devine pradă
Deschide-ți al 3-lea și stați în gardă
Creștinii au pornit a IX-a cruciadă
Sensul versurilor
Piesa critică ipocrizia din interiorul religiei creștine, folosind metafore puternice și referințe istorice. Artistul îndeamnă la o spiritualitate autentică, dincolo de dogme și fanatisme, și critică interpretările restrictive ale divinității.