Suflet tăcut și dezbrăcat.
De dor învins, de ea uitat.
Suflet aprins, apoi înecat.
Oare-ți revii după tot ce-ai îndurat?
Duci mult prea mult, duci mult prea greu.
Porți tot ce-i rău, uiți că-s și eu.
Suflet tăcut și dezbrăcat.
Încearcă să uiți, că și ea te-a uitat.
Suflet ce-ai fost atât de-nrobit.
De vraja ei, nu te-ai oprit.
Nu mai încerca, ești prea obosit.
Prea mult război, mult prea ușor te-a cucerit.
Spune-mi, te rog, sau scrie-mi pe foi.
De ce ții cu ea, nu mai ții cu noi.
Suflet tăcut, s-a terminat.
Chiar nu-nțelegi? Îți spun din nou, ea te-a uitat.
Ea e cea care-a plecat.
Ea e cea care-a plecat.
Și ce dacă ea te-a uitat?
Sensul versurilor
Piesa descrie suferința unui suflet rănit în urma unei despărțiri. Vorbește despre durerea de a fi uitat de persoana iubită și despre dificultatea de a depăși această pierdere. Refrenul repetă ideea uitării, accentuând sentimentul de abandon.