Biet și netrebnic potcovar,
mai potcovesc și eu mârțoage
și la copitele oloage
le bat potcoave de cleștar.
Dar când le-nham din nou la doage,
văd aripi mari că le răsar.
Biet și netrebnic potcovar,
mai potcovesc și eu mârțoage.
Și fiecare parc-ar trage
câte-un rădvan cu roți de jar,
nu strâmbe droaște slăbănoage..
Mai potcovesc și eu mârțoage,
biet și netrebnic potcovar.
Sensul versurilor
Piesa descrie un potcovar umil care, prin munca sa, transformă caii obișnuiți în creaturi fantastice. Sugerează o transformare magică și o perspectivă nostalgică asupra unei meserii tradiționale.