Îmi pierd răbdarea, piere zarea
Văd totu’ prea aproape
Vrei s-o arzi în cerc cu mine?
Vezi că nu-ți ajunge sarea
Și-acolo pentru tine ca mustrarea
Și ca mustu-n timp, m-am cam acrit
Car carbid dar calc atât de calm
Din fir sătul de suicid
Erupe tabla, eu mut definitiv
Un șir fictiv d-alegeri proaste
De-mi resimt mândria ca Madara-n coaste
Cam apar la miez de noapte
Las pe cer dâră de astre-aste
Falange lovesc sacadat în taste
Rămân puțin, când toate s-au cam dat
Scriu camuflat.
Și fani rap, ce pupă-n p***a artistu’ după moarte
Da-te-n fapt, îmi fac c***u’ fără sume
Eu-mi bag p***a-n pământ am demoni mult mai grei pe umeri
S-o pană de curent în tunel
Full metal, un fuselaj de ură
Ascultă piesa pe cianură
O iau cocon spre giamandura
Specia-ndură, ia-ți tampon
Bag cancer în microfon
Cam cel mai singur om
Car cer și nu-i destul să-mi umple rafia
Plus că-mi țin familia aproape, ca mafia
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de disperare și singurătate, artistul luptându-se cu gânduri suicidale și o ură generalizată. Versurile sunt agresive și pline de metafore întunecate, reflectând o stare mentală precară.