Nu fi țigan, știu că ai la tine bani,
Apar cu băieții să te tai că noi suntem golani
Și când te salt de portofel mă ții minte că-s de cartier
Că aicea nimeni nu face legea doar băieții de șantier
Dau cu fier, io-s câine și tu ești jder
Îți zice mă-ta „stai copile, te caci pe tine cât zbieri”
Îți fac scandal în goana după material,
Șoarecii ăștia se sperie când îi fac de cașcaval
Zic că sunt nebu’: „poc poc” ești târfă proastă
Cum vrei țâțe cu p***ă pe gură în timp ce te lovesc la coaste
Ai mei călăi, se pișă pe papucii tăi,
Nu te trage pe cur pentru că-ți iei
Că știi că noi suntem răi,
Văd târfele, cum trag la mine ca la stup
Fac bani pentru ele până mă bagă ăștia la zdup,
Treci încoa’ fetițo, lasă-te pe covor
Te omor la San Andreas, am spirit de jucător,
Așa că ține-te bine de mine că am și droguri șii bani și rime
Și dacă mă lași vreodată, am altele, mă piș pe tine!
În muzică bengos, dau cu tine pe jos,
Dacă nu crezi că am în mine sânge de baiețaș nervos,
Așa că mișcă-te pe ritm, haide dă din fund
Că-ntotdeauna nu’ma fraieri și lachei se dau la fund
Sunt de cartier, haide, vino să te plimb
Că eu direct din șifonier am ieșit să mă schimb
Sunt născut în ’94, banii la băiatu’
Io și băieții mei le avem cu număratu’
Vreau mălai, cât mai mult mălai
Știu că o să zici că n-ai, dă buzunaru’ să ți-l tai!
Nici nu ies în oraș făr’ o sută de parai,
Te ciordesc și în tren și-n mașină și-n tramvai
Mă simt șmecher, în mână cu pistolu’
Dai un ban da’ stai în față, cu pumnu și picioru’
Că am băieți unu’ și unu’, adică numa’ doi
Și-o să ne căcăm pe voi chiar de la etaju’ doi
Așa că pleacă, du-te, hai mărește pasu’
Ca niște gabori o să te încercuiască cu conpasu’
Nu fi ceacanău’ în orașu’ tău,
Că vin băieții mei și te iau pe ciupalău’
Îți fac rău, ‘cie, cartieru’i poezie,
Rimele mele vin o mie, te umplu’ de maladie
Îți dau brânză ceapă, p***-n p***ă repede
Și o să dau ca nebunu’ p***-n p***a până crep
Lasă-te de hip-hop ești un ‘lake plaușat
Te ameninț cu trancanu’ după care te-am linșat
Ești pișat, hai mai marș dă-te-n c***,
După ce ți-am aplicat pumnu’ direct în ficat
Așa că du-te, du-te, fiindcă ești afon
Dacă nu te strang cu ușa mowgli pe casetofon!!
Sensul versurilor
Piesa descrie o realitate dură a vieții de cartier, plină de violență, droguri și goana după bani. Artistul se prezintă ca un personaj periculos, gata să facă orice pentru a obține ce vrea.