Călător fiind, mă văd din nou scriind,
Poate scriind o să-mi alin durerile,
Dragoste, te rog ia un loc și spune-mi unde-s primăverile?
Spune-mi de ce, unii te caută o viață întreagă,
Alții se nasc cu tine-n casă, și te subapreciază,
Unii străbat continente să te găsească,
În timp ce alții trăiesc prin tine aici pe pământ o viață cerească,
Unii te caută în privirea unei fete, rămân apoi doar amintiri și regrete,
Spune-mi de ce, nu au toți parte de tine,
Când pentru mulți Dragostea de azi e coșmarul de mâine?
Spune-mi te rog azi: Vor veni zile mai bune?
Sau mai bine nu-mi spune,
Că-s prea multe întrebări, și ele nu-și au rostul,
Dragostea nu-i ceva pământesc, e un dar de la TATĂL NOSTRU,
Aș putea umple caiete cu rime, încercând să descopăr tot mai mult din tine,
Și tot ai avea secrete față de mine,
Poeții încearcă să te cuprindă-n cuvinte,
dar limbile pământești sunt prea puține să exprime în întregime
Dragostea de Tată arătată de „Tine”, Cine te poate cuprinde?.
(Essy)
Ești de necuprins, de nedescris. (x2).
În timp ce mă întreb ce-nseamnă Dragostea,
Mi se arată o stea care mă duce, mai întâi la Betleem, apoi spre cruce,
Vad Dragostea în plinătatea ei, Sângele curge,
apoi curg lacrimi, privind sacrificiul divin devin sensibil,
Imposibilul devine posibil,
Acum știu că Dragostea e ceea ce datorez tuturor,
Indiferent de trecutul lor, îi pot iubi mai ușor,
Când știu că vina mea a fost cel puțin la fel de grea,
Și totuși, mai multă a fost DRAGOSTEA,
Sunt dator să iubesc chiar dacă pare uneori paradoxal,
E dragoste, sentiment real, limbaj universal,
Unește suflete, vindecă răni într-un mod supranatural,
Mulți și-o doresc dar puțini o dăruiesc,
Tu dăruiește-o așa cum știi mai bine,
Iubește-ți aproapele, la fel cum te iubești pe tine!.
(Essy)
Ești de necuprins, dar m-ai cuprins în dragoste,
cuiele-mi scriu pe inimă un cer deschis,
Vreau să pot iubi pe oricine,
Cu Dragostea care curge numai din Tine!
Vreau să pot iubi pe oricine,
Cu Dragostea care curge numai din Tine!
Sensul versurilor
Piesa explorează natura complexă a dragostei, de la căutarea ei umană imperfectă, la manifestarea divină supremă prin sacrificiu. Mesajul central este despre datoria de a iubi necondiționat, reflectând dragostea divină și oferind iertare și vindecare.