Am un prieten imaginar care vorbește singur
Îi zic Chronostradamus că vede-n viitor tot timpul
Alege ce vrea din el, profet suedez
Dezvoltând sindromul Stockholm față de propriul univers
Solip, o creatură născută
Sfidează moartea ca Michael Phelps, mergând pe scândură
Cu mintea etern tânără un număr ascund de
Ce-ncepe cu #31#
A hălăduit prin văgăună cu gărgăuni călăuză
Mintea muză, și-a lăsat renașterea lăuză
Cunoașterea e drogul lui dar destinu-i distopic
Duce mai mult ca Rasputin dacă juca în Trainspotting
Liliac insomniac cu al treilea ochi, roșu, nesomn, spiritual
Ca o bandană cu steagul Japoniei pe fruntea unui indian
Pupila dilatată comprimă în ea tot sensul
Până rămâne fără iris precum Cristi Minculescu.
Acceptă ce-i în jurul lui
Alege doar ce-i place
Ignoră ce urăște
Și așa trăiește-n pace.
Solip – așa trăiește-n pace
Solip – alege doar ce-i place
Solip – alege doar ce-i place
Solip – așa trăiește-n pace.
Deschid umbrela-n casă doar când e ploaie de stele
Asta fiindcă n-are toate țiglele dar nici zăbrele
Și-n loc de lustră îi atârnă sabia lui Damocles
Da’ mucles, că nu trebuie să afle că îl vorbesc
Cu topic sau distopic destinul schimbă-l, dezbină-l
De ce ți-e frică nu scapi ca girafa la ghilotină
Nu există cămile doar dromaderi din Notre-Dames
Toate vacile cu pete-s dalmațieni supraponderali
Precepe totul altfel de-aia e inadaptat social
Are 12 fețe aleatorii, e bi-zar
Se ceartă cu religia „Noe, nu vezi ce prost ești?”
„Dacă tot e potop de ce-ai luat în arcă pești?”
E salahor în sala lui Horus
Utopic cu totul ca Thomas Morus
(Stai parcă era distopic) – bipolaritatea-i bonus
Zeu nesimțit, fă-i chip necioplit
Prea complex, scoate-l din mix
Pare că vrea să te ia-n brațe
Doar când stă pe crucifix
Ne-nțeles cu zeitatea
Stă închis în piramidă
Redefinind divinul ca o Nefertiti nefertilă
Lumea-n care bisericile sunt bănci
E greu să ai o viață curată într-o viață cu rate
Nimic nu e în carne și oase
Totul stă în pixeli și taste
Babilonul va fi salvat de Google Translate
Știința-i sfântă
Geometria sacră profanează algebra
Solip e descendent a două maimuțe
Adam și Eva.
Acceptă ce-i în jurul lui
Alege doar ce-i place
Ignoră ce urăște
Și așa trăiește-n pace.
Solip – așa trăiește-n pace
Solip – alege doar ce-i place
Solip – alege doar ce-i place
Solip – așa trăiește-n pace
Sensul versurilor
Piesa descrie un personaj complex, Solip, care navighează prin viață cu o perspectivă unică și adesea contradictorie. El alege să accepte doar ce-i place și să ignore ce urăște, trăind astfel într-o formă de pace personală, deși este neînțeles de ceilalți.