Te-ai apucat să îmi arăți că nu e pentru tine,
Și m-ai făcut să îmi fie rău de iubire.
Pare că vrei să mă omori,
Când mă minți că mă adori.
Gândește-te și nu mai privi departe,
De câte ori ți-am spus prin șoapte,
Că dragostea reprezintă fapte,
Dar tu pleci în fiecare noapte.
E așa de simplu să mă omori,
Când mă minți că mă adori.
Eu nu înțeleg de ce mai zăbovesc,
De ce așa de mult încă te iubesc,
De ce îmi e așa ușor în agonie,
Și plângând îmi dedic inima tot ție.
Eu nu înțeleg de ce mai zăbovesc,
De ce așa de mult încă te iubesc,
De ce îmi e așa ușor în agonie,
Și plângând îmi dedic inima tot ție.
Fiecare noapte e un război de tăcere,
În timp ce m-ai pierdut din vedere.
Pare că vrei să mă omori,
Când mă minți că mă adori.
Ai început să îmi arăți că nu e pentru noi,
Povestea asta nu e scrisă pentru amândoi.
Când tu eviți să facem totul în doi,
Ce simplu e să mă omori,
Când mă minți că mă adori.
Eu nu înțeleg de ce mai zăbovesc,
De ce așa de mult încă te iubesc,
De ce îmi e așa ușor în agonie,
Și plângând îmi dedic inima tot ție.
Eu nu înțeleg de ce mai zăbovesc,
De ce așa de mult încă te iubesc,
De ce îmi e așa ușor în agonie,
Și plângând îmi dedic inima tot ție.
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea unei persoane care se află într-o relație toxică, marcată de minciună și indiferență. Persoana se simte pierdută și nu înțelege de ce continuă să iubească, chiar și în agonie.