Ajută-mă să zbor,
Către inima ta.
Să simt căldura,
În inima mea.
Și să trăim împreună ca doi nebuni,
Să fugim de-acasă.
Să întâmpinăm oameni buni.
Să uităm de toate relele,
Iar noi, să nu facem altele.
Să ne luăm o cameră la un hotel,
Să ne odihnim.
Să mergem prin parc,
Să tragem fiecare cu câte-un arc.
Și toată lumea, să fie bună,
Fără urlete și oameni răi.
Să avem de ce ne bucura,
Să ne plimbăm cu barca,
Să ne plimbăm într-una,
Și să fie soarele pe cer,
Norii aurii, frumoși ca doi copii,
Să ne facă să zâmbim.
Și de fericire să înnebunim.
Într-un lac cu apă caldă,
Și cu raci pe fundul lui,
Să plimbe barca cu noi în ea,
Să ne distrăm ca pe vremea aceea!!!.
Doamne ce mi-aș mai dori,
Să mai fim iar copii.
Să avem atenția tuturor oamenilor.
Dar acum vom face noi copii,
Fericită familie vom avea,
Cu un copil și noi în ea.
Compusă doar de oameni buni,
Fără răutăți și înjurături.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de a trăi o viață simplă și fericită alături de persoana iubită, amintindu-și de bucuriile copilăriei. Vorbitorul își dorește o lume fără răutăți, plină de iubire și armonie, culminând cu visul de a întemeia o familie fericită.