Mai trece o noapte și pân’ la ziuă sper să fii ok,
Cu gânduri, cu rânduri și ciudatele mele idei
Pe-alei pe care intri vrei-nu-vrei tot prin vii
Doar în sus și cerul parcă se-nchide sub ochii mei.
Îți dau de veste că-s amestecate stări și starea
Mea se agravează de când am terminat școala,
C-observ tot mai multe, multe mă țin treaz
În cameră să intre cine se simte viteaz
Că-s nervos, azi am mers pe jos ore-ntregi
Unii îmi arătau pe unde să calc, să nu-ncalc legi
Pașii devin enervanți că la fiecare pas
M-nvață să fiu fals și nu pot tu-nțelegi
Că m-ai prins în crizele de isterie,
Mi-ai zis că nu-i nimic, dacă nu-i nimic lasă o să fie
Sperențele-s degeaba pentru mine, ți-am zis și-atunci
Îți zic și-acum că nu va fi bine
Și-ți zic asta până pot să judec,
Pierdut în proces și judecătorul nu m-aude
Reprize scurte-n lupte pierdute cu brute
Plătite să mă lovească nu să m-asculte
Și nu știu cum să mai fac
Că-n condei nu mai am bază că știe să zică ce știa ieri
Aștept răspunsul tău, tre’ să-nchei
Că-i ora trei și se-aud chei, se-aud gay
Din nou la ușa mea de fier.
Refren: X2
Nu-mi las, mintea adormită mai fac un pas
Coridorul-i rece e zece pe ceas
Gândurile nu mai pot prinde glas
Că m-am retras singur ca să nu-mi las..
Îmi pare rău s-aud că starea ta se tot agravează
Încearcă ieși în lume, vorbește, socializează
Gândește-te la ce contează și găsește-ți scopul
De-atâția ani luptăm amândoi să-ți găsim locul
Îmi doresc să te faci bine, dar din păcate
Tratamentul prescris văd că nu dă rezultate.
Sigur le-ai luat pe toate exact ți-am scris?
Sigur ai ținut cont de tot ce ți-am zis?
Eu sper că da, sper că nu te-ai abătut
Doar tu poți schimba ceva, eu pot doar să te ajut
Ține cont de ce am vorbit, nu vreu să-ajungi la suicid
Nu vreu să-aud de tine genocid făcând vreun genocid
Nu te pierde cu firea, mai sus ridică privirea
Pune pixul pe foaie și exprimă-ți trăirea
Refulează prin vers și scapă de stres
Salvarea ta e muzica: fă-o din mers!.
Refren: X2
Nu-mi las, mintea adormită mai fac un pas
Coridorul-i rece e zece pe ceas
Gândurile nu mai pot prinde glas
Că m-am retras singur ca să nu-mi las..
Sensul versurilor
Piesa descrie lupta unei persoane cu problemele de sănătate mintală și sentimentul de izolare. Dialogul cu terapeutul evidențiază eforturile de a găsi un scop și de a depăși starea depresivă, dar și frustrarea lipsei de rezultate imediate. Muzica este sugerată ca o formă de terapie și eliberare.