Câteodată nu mai am control
Comoara mea e un cont gol
Și nu cred c-ajunge ca să iau potol
Nu-i acțiune bine că-i motor
Câteodată îmi vine să scuip în mic, până dau peste cap orice contor
Luptă cu viața, cică nu-i așa de grea
Zic unii doar că ei nu intră în lupta asta cu fața
Doare adevărul și de ești rece ca gheața
În părul unora sunt pere, în părul altora mătreață
Ore târzii cu reacții întârziate, ce târziu se face frate, iar mă prinde dimineața
Cu gândurile astea că poate vine cineva din noapte și sigur poate să risipească ceața
Viață de câine fra’, da’ știi ce-i mai trist?
Că unii-și aleg voit una de câine polițist
Poate-s eu idealist când mă gândesc la o lume mai bună da’ gându’ m-ajută să rezist.
Refren:
Sunt privitor la cer,
sclipitor acel sentiment liniștitor c-ai găsit un țel
Pacea vine dinăuntru dar se pare că mulți sunt pe din afară și peisaju’ a rămas la fel.
Privitor la cer, nu știu, parcă nu mai vrea să fie la fel de senin și înstelat ca ieri
Același fals aer de prosper când de fapt eu sper doar la zâmbete și cât mai multe primăveri
Atâtea câte-mi ceri, societate, mă-nveți karate cu bijutieru’ și vrei lupta peste noapte
Toate pe care le arăți sigur nu sunt toate și mă uit scârbit la jocu’ lor de fură cine poate.
Te fură cine poate, hoțul neprins negustor cinstit, și lumea-i plină de negustori cinstiți
Care mai de care să declare că le are pe toate, cumpără-le, ia-le pe toate până vomiți
Vreau să văd altceva fiindcă, m-am obișnuit prea mult să iau glume proaste la caterincă
Prins în comoda lor, moda de pe sticlă unde unii nu mai știu ce să poarte și poartă pică.
Refren:
Sunt privitor la cer,
sclipitor acel sentiment liniștitor c-ai găsit un țel
Pacea vine dinăuntru dar se pare că mulți sunt pe din afară și peisaju’ a rămas la fel
Sensul versurilor
Piesa exprimă o luptă cu greutățile vieții și deziluzia față de societate. În ciuda acestui fapt, naratorul găsește speranță și liniște interioară privind spre cer, căutând un țel și o perspectivă mai bună.