Phunk B – Așa Cum E, Așa Rămâne

Câteodată simt că trag cam toți pe mine,
Alteori parcă trag doar eu pe ei,
Într-un final trebuie să fie bine,
Și zi de zi măcar un pic mai bine decât ieri,
N-o să vorbesc cu tine,
Că tu arunci cuvinte ca pe avioane de hârtie,
Între dragoste și ură, să alegi mândrie,
Poate să fie,
Un plan provizoriu, de-a vedea în derizoriu,
Și televizorul v-a profita grav,
Dacă atenția lui e tot ce vrei în dar,
Dacă nu știi de dreptul pe imagine,
E clar,
Apă, cafea, un sandwich,
Dar mai low pe monetar,
Dacă vă place vulpița,
E ok că e legal,
Simți IQ-ul cum crește,
Uuuu, fenomenală e această țară,
Nevoia de a te simți superior e o boală,
Arfe de mers pe stradă,
Arfe de restaurante,
Casă, apartamente afară,
Arfe de București, sau în alt oraș mare din țară,
Arfe pe alimentație, pe toale și pe sexe,
Nu vreau să vă aud,
Caut doar ego-uri imense,
Nu cred că am ales să-mi pese,
No, s-a întâmplat,
Am citit ceva mai mult ca să înțeleg,
De fapt,
Nici eu nu știu exact exact,
Trăiesc, acumulez informația,
O bag la cap și dau mai departe,
Poate m-ai filtrat, poate subiectul e vizat,
Dar adevărul meu, nu e doar al meu, man
What the f***?!
O fac prin muzică hip hop și derivate,
Așa cum e, așa rămâne frate.

Refren:
Te rog Doamne, dă-mi putere,
Mi-ai dat mai mult decât pot duce,
Dar nu putere, ci durere,
Ma va întări, mă va distruge,
Dacă sunt slab, sunt sortit să pierd,
Din durere îmi trag putere,
Nu mi-i s-a socotit să pierd,
D-aia mi-o ard spre mângâiere.
Dacă sunt slab, sunt sortit să pierd,
Te-am lăsat să pleci deoarece am mințit,
Pentru a te ține aproape,
Că te-am iubit,
Poate am greșit,
Când iubești, minți,
Lasă-mă-n p***a mea cu povești,
Prinți, prințese,
Zic ce simt,
Prinde-te de ce zic,
O fac pentru a nu răni,
Cea mai mare parte din timp,
Dar golănind,
Diablo, aduce-n cale balării,
Șerpi cu pălării, ispite, cifre,
Luminițe, tarfe V I P,
Vise, și-ar mai fii,
Și-ar mai fii.. multe,
Fiecare umăr un munte,
Cad pietrele ca firul cărunt când se rupe,
Pieptănând crengile de frunze,
Nu am muze, m-amuza,
Ye, ye
Hai s-o zic pe-aia dreaptă, strâmb o,
Sunt bou, dar tu nu recunoști că ești o t***,
Un shot de lacrimi, albă de patimi,
Cheamă-l pe agarici aici, hai ba nepoate!
Am înțeles târziu de ce,
Am zis de mult că n-o iubesc,
Așa se întâmplă când trăiești cu mine, și mă vezi prea des,
Pot fi un jeg,
Ignoranța mea-i tăioasă,
Pot să nu comunic vrând,
Locuind în aceeași casă,
Nu-mi pasă,
Când nu-mi pasă, doare,
Că mă chinui să nu-mi pese,
Morții ei de stare,
Și zile d-astea care chiar mă întreb ce rost mai are,
Așa cum e, așa rămâne c****e.

Refren:
Te rog Doamne, dă-mi putere,
Mi-ai dat mai mult decât pot duce,
Dar nu putere, ci durere,
Ma va întări, mă va distruge,
Dacă sunt slab, sunt sortit să pierd,
Din durere îmi trag putere,
Nu mi-i s-a socotit să pierd,
D-aia mi-o ard spre mângâiere