Petru Creţia – Licitație

Pentru că altfel chiar nu mai e cu putință și deoarece
Plecăm.
Se scot la mezat următoarele lucruri:
Un puternic binoclu de câmp împreună
Cu tot ce-a fost văzut prin el cu un prilej sau altul
Și cu deosebire în Egiptul vechi;
Fotografii ale unor neștiute persoane
De secol incert; rețeta unor elixiruri nebăute,
Redactate într-un stil înflorit și suspect;
O hartă apocrifă a lunii, de o închipuire avântată;
O pagodă de fildeș bine lucrat din care se-aude
Vuietul mării și strigăte de oameni pierduți;
O zăbală mușcată de dinții
Unui cal nărăvaș din trecut; un arc; o agrafă de fier;
Jurnalul de bord al unui pirat reticent și obscur;
Un glob de cristal fermecat în care însă numai noi
Putem vedea tot ce a fost, salvat de orice timp,
De orice alterare sau durere.
Pentru aceasta însă prețul nostru cel mai mic
E un palat în Munții Lunii.

Sensul versurilor

Piesa descrie o licitație simbolică a unor obiecte încărcate de amintiri și semnificații personale. Prețul cerut pentru aceste amintiri este unul exorbitant, sugerând valoarea inestimabilă a trecutului și a experiențelor trăite.

Lasă un comentariu