Sunt amețit
Gându-mi este plin de ceață
Interzisă e iubirea, doar speranța îmi dă viață
Pe drumuri pustii
Așteptându-te să vii
Dar de când te tot aștept
Simt că mor încet, încet.
Inima mea
E răpusă de iubire
Mi se scurge viața toată
Fără tine, fără tine
Știu că greșesc
Și nu te învinovățesc
Dar iubirea interzisă
Nu-mi dă voie să trăiesc
Dacă te văd
Mai primesc un strop de viață
Pasiunea, adrenalină
Conștientă amăgire.
Vântul mă bate
De durere simt să cânt
Sunt o lacrimă uscată
Vapor de la vânt
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și suferința cauzate de o iubire interzisă. Vorbitorul se simte pierdut și dependent de persoana iubită, deși știe că relația nu are viitor și îl distruge încetul cu încetul.
