‘ Pe Lume

De n-ar fi, de n-ar fi doru’ pe lume
Ai vede, ai vede, fete nebune
Și neveste duse-n lume,
Fără să le știi de nume, șai, lai, lai
De n-ar fi, de n-ar fi dragostile
N-ar mai fi, n-ar mai fi, cântările
Nu s-ar înfoca obrazu’
Nu s-ar mai sări pârleazu’, șai, lai, lai.
De n-ar fi, de n-ar fi izvoarele,
N-ar mai fi, n-ar mai fi pâraiele,
Să adune apele, să facă râurile, șai, lai, lai
De n-ar fi, de n-ar fi iarbă pe lunci
N-am săruta, n-am săruta buze dulci,
Și n-am ține-n brațe prunci
Și n-am ține-n brațe prunci șai, lai, lai.
De n-ar fi, de n-ar fi rotund pământul
Așa cum, așa cum l-o lăsat sfântu’
Toate-ar fi-n lume pe dos,
Fără de nici un folos, șai, lai, lai
Dor pe lume, dor pe lume de n-ar fi
Oamenii, oamenii nu și-ar vorbi
Și nu s-ar mai tângui,
Și nu s-ar mai tângui, șai, lai, lai
Însă doru-i ca și omu’
Unde-i om este și doru’, șai, lai, lai

Sensul versurilor

Cântecul explorează ideea că dorul este o componentă esențială a vieții și a condiției umane. Fără dor, multe aspecte fundamentale ale existenței, cum ar fi dragostea, natura și comunicarea, ar dispărea sau și-ar pierde sensul. Dorul este prezentat ca o forță motrice și definitorie pentru oameni.

Lasă un comentariu