Îi bine acasă, da’ eu plec.
În spate ușa s-o închizi.
Nu-mi pasă, știu prin ce am să trec.
Eu cred că așa mi-o fost prescris. [o secundă].
De ajuns cât mama m-o crescut.
De ajuns cât alții m-au furat.
Eu plec să caut ce am pierdut.
De fapt, ce n-am și am meritat.
O secundă, s-o văd pe mama mea zâmbind.
Cum o faceam și-n alte dăți.
O secundă, să-l văd pe tata liniștit.
Măcar amu’ la bătrâneți.
O secundă, să aud că sora.
C-o ajuns acolo unde s-au pornit.
O secundă, să-mi spuna fratele într-o zi.
Că el e cel mai fericit.
Mă întreb eu la vamă, ce-am ascuns.
Ascuns-am limba după dinți.
Un nod în gât, nimic în plus.
Și-n suflet dorul de părinți.
Mă trec fiorii peste Prut.
Speranța-mi spune, fii bărbat.
Eu plec să caut ce am pierdut.
De fapt, ce n-am și am meritat.
O secundaaa, s-o văd pe mama mea zâmbind.
Cum o faceam și-n alte dăți.
O secundaaa, să-l văd pe tata liniștit.
Măcar amu’ la bătrâneți.
O secundaaa, să aud că sora.
O ajuns acolo unde s-au pornit.
O secundaaa, să-mi spuna fratele într-o zi.
Că el e cel mai fericit.
Ceva ai uitat, ai uitat ce anume da’ nu contează.
Ceva ai uitat, ai uitat da’ pan-ți amintești lucrează.
Tre’ să ai bani la bani, la bancă, fiecare câte-un cont.
Pentru ficior și fiică, pentru nepoată și nepot.
Da’ fără motiv n-ai făcut nimic, că tu ai un scop de mic.
Pe schinare, exasperare, c-un amic.
Școala nu prea te interesa, da’ diploma ai luat.
Și-ai plecat în spate cu rucsac și-ai cutreierat lumea-n larg și lat.
N-ai cumpărat nimic, la sfârșit de săptămână o pizza.
Măcar un cadou mai mic..
Da’ ai fost și pe litoral că ai făcut armata la marină.
Ai fost la zi jumăt’ de zi că s-o stricat în drum mașina.
La o bancă ai strâns, la alta toți.
Ai făcut casă cu pod, vreo 2 mașini cu garaj cu tot.
Da’ simți tot timpul gâtu-n nod.
Și-ai uitat pe prispa la bătrânețe să-ți amintești.
Că ai trăit și ai de toate, da’ ai uitat să trăiești.
O secundă, s-o văd pe mama mea zâmbind.
Cum o faceam și-n alte dăți.
O secundă, să-l văd pe tata liniștit.
Măcar amu’ la bătrâneți.
O secundă, să aud că sora.
O ajuns acolo unde s-au pornit.
O secundă, să-mi spuna fratele într-o zi.
Că el e cel mai fericit.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre dorul de familie și de originile cuiva, în ciuda succesului material. Protagonistul realizează că a uitat să trăiască, concentrându-se pe acumularea de bunuri, și tânjește după momentele simple alături de cei dragi.