Omu Gnom – Upgradează-te!

Sună ciudat, ca vocea din cap când se transformă în sunet
Și spune: „Fără droguri nu există zile bune!”
Trist, ar zice cineva; E tocmai contrariul!
Trist e când te trezești că ești de mult timp într-un acvariu.
Ai vrea să fii un fel de Nemo, un fel de Neo,
Fără false fraze, faze și căldură de neon.
Nu ne-am născut în locul potrivit,
Ghici cine avea dreptate.
Și asta nu e o întrebare, e-o realitate.
Cum ar fi, frate?!
Cât de bine poa’ să sune
Să ai o viață de artist,
Să ai timp de glume și dume.
Să ai atâtea concerte și vânzări
Cât să-ți faci lunar salariul
S-o arzi chill în spațiu, ca Prunariu.
Să ai timp liber,
Să te poți simți liber,
Să poți gândi liber,
Să poți zâmbi liber.
Să mănânci când ți-e foame,
Să bei când ți-e sete,
Să-ți aprinzi un joint gras,
Când ai poftă de verde.
Refren: Vocea din cap îmi tot spune,
Că vor veni zile mai bune.
Să stau calm, să scriu pentru mine și lume
Și să mă bucur de vers și de sunet.
N-am vrut niciodată să am bani din rap,
La modu’ vilă sau vreo trei dulapuri de haine,
Sau vreo mașină.
Nu vreau să mă îmbogățesc din ce fac și ce scriu,
Vreau doar să rezist, să supraviețuiesc,
Să pot să scriu.
Nu vreau șampanie în camera de hotel,
De fapt, de fel, nu cer camera de hotel.
Mă mulțumesc ca un adolescent rebel,
Cu băutul, un gig, un public fidel
Și ne vedem îmbrăcat de un zâmbet
Când mă urc în tren.
Oficial, sunt zece ani,
Neoficial, născut pentru asta!
Ca Da Hood, direct din underground.
Oficial, am parcurs prea multe etape,
Neoficial, am băut, până acum,
Cu fiecare generație de rapperi.
Unii se duc bine,
Alții prost, și doare,
Da’ eu rămân constant,
Și constanța asta mă face să vreau la mare!
Vreau trip creațional continuu,
Să-mi fac filmu’,
Și să fac freestyle până nu mai pot,
Sau clachează Limun!.
Refren