Lumea asta-i rece, pun un fes, pun și glugă
Au inima-nghețată, bag un text dur s-o rupă
Că muzica dacă are un sens bun, educă
Și-o fac cu un control mai mare decât facebook și google
Ăsta-i testu’ de după examen,
Am încercat de atâtea ori să-i înțeleg pe oameni
Dar lor le e foame mereu
de drame de greu,
de ecrane de zmeu,
de dame de leu
de mame de zeu
Să îmi dau palme că eu,
Sunt la fel, toți suntem
Dar să încercăm să judecăm altfel nu toți putem
Și cel puțin până albesc de tot, oricât aș fi de sufletist nu știu dacă chiar vreau să îi salvez, pe toți
Eu mă ocup cu scrisu’
Sunt un copil alergând printre visuri trăindu-și visu’
Un poet rătăcit printre ce compun
Călător vrând pe drum să fie unu’ mai bun.
Stau sub abuz introspectiv, vreau perspective-n plus
Descriptiv spus contemplând, retrospectiv m-am dus
Opus solipsismului, găsind în ceilalți minusuri
De-aia inhalez trigonometric să-mi curăț sinusul
Meditez.. caut să îmi schimb optica
Să-mi schimb filmul că simt că joc în mizantropica
Da’ e nefastă soarta, parcă am luat nevastă moartea
Și dacă nu dorm bine, am o zi proastă ca noaptea
E cea mai rea vresiune a omului din istorie
Stabilirea destabilizând orice traiectorie
De-aia las sânge-n artere mergând pe calea victoriei
Și zidesc moartea-ntr-un gard viu, zi-mi meșteru’ magnolie
Ahrrr.. îmi întreb amabil țelul :
Crezi că turnul babel știa că limita-i cerul?
Rămân tot eu și continui, nu-mi schimb părerea
Original ca Getto-Daci,
EU SUNT ACELAȘI!
Sensul versurilor
Piesa explorează introspecția artistului asupra lumii și asupra propriei persoane. El caută să înțeleagă societatea și să rămână autentic, în ciuda dificultăților și a tentațiilor de a se conforma. Mesajul central este despre auto-reflecție, autenticitate și căutarea unui sens mai profund în viață.