Old Child – Durerea

Golul din inimă s-a umplut de ceva vreme,
Durerea stă întinsă în aşternuturile mele,
Ţin capul în pământ, nu vreau să vadă
Cum ochii mei o mint când îi spun că mi-e dragă.
Da’ chiar şi-aşa, continuă să mă iubească,
Că mi-a intrat în suflet şi nu mai vrea să iasă,
Şi câteodată, cu drag mă îngrijeşte,
Îmi provoacă răni doar ca să le bandajeze.
Aşa cum e, îmi dă putere,
Fără ea, zilele mele ar fi mult mai grele,
Mă mai înşeală, o văd şi pe la alţii,
Îmi încearcă prietenii, surorile şi fraţii.
Fără durere, nu aş mai exista,
Durerea mi-a făcut cunoştinţă cu muzica,
Şi de-atunci am rămas prieteni,
Muzica-i comoara mea când oamenii sunt ieftini.
Şi uite aşa… mă întorc la durere,
Măcar ea mă iubeşte, chiar dacă-mi lasă semne,
O văd în lacrimi, o simt pe mână,
Atunci când o şterg privind la cer, la lună.
E peste tot, în multe inimi,
Obişnuit cu ea, nu mai simt de mult spinii,
Gândul fuge, uneori mă duce
În urmă cu mulţi ani, la un capăt de cruce.
Multe trec, da’ durerea rămâne,
Nopţile devin zile şi mă tem ca nu sunt bune,
N-am ce face, durerea în torace
De ceva timp zace şi pare că îi place.
Ce legatură strânsă, ca un nod,
Durerea mă seduce, să o resping nu pot,
Cine ştie… poate m-am îndrăgostit
Având lângă mine, durerea de-atâta timp.
Uneori, durerea te face să pici,
Te încarcă cu frici, pân’ nu mai poţi să te ridici,
Degeaba strigi, nu-i nimeni să te audă
Că timpul schimbă oamenii şi oamenii te uită.
Şi uite aşa… mă întorc la durere,
Măcar ea mă iubeşte, chiar dacă-mi lasă semne,
O văd în lacrimi, o simt pe mână,
Atunci când o şterg privind la cer, la lună.