Plouă, plouă,
Plouă cât poate să plouă,
Cu ploaia ce cade, m-apasă,
Durerea cea veche, cea nouă,
Afară e trist ca şi-n casă,
Plouă, plouă..
Plouă, plouă,
Plouă cât poate să plouă,
Zadarnic vor cântece clare
Ca florile umezi de rouă
Cei veşnic scutiţi de-ntristare
Plouă, plouă..
Plouă, plouă,
Plouă cât poate să plouă,
Fiinţa mea şi simţirea
Sufăr şi plâng amândouă,
Viaţa-şi urmează-ndârjirea..
Plouă, plouă..
Plouă, plouă,
Plouă cât poate să plouă,
Râpână-n geamuri ca-n tobe
Sfâşie inima-n două
Sunetul ploii de cobe..
Plouă, plouă..
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de tristețe și durere, folosind ploaia ca metaforă pentru apăsarea emoțională. Repetiția cuvântului 'plouă' subliniază intensitatea și omniprezența acestor sentimente, creând o atmosferă melancolică.
