Vă ador pe toți,
Speriaților
(pe drept)
Disprețuiților
(pe nedrept)
Hăituiților
cu permise plătite
Braconaților
Fugarilor
Neapăraților de nicio armă
Urecheaților,
Iubiților.
Iarba-i din ce în ce
mai rară și mai cultă,
Gustul ei amărui-azotat
vă inflamează superfosfatic
toate mucoasele
sufletului.
(Unde-i iarba verde
de-acasă
„Green green grass of home”)?.
De aceea vă implor:.
Apărați-vă!.
Deveniți și mai speriați,
Deveniți și mai fricoși,
Elaborați noi strategii
ale fugii
în inimile copiilor.
Salvați-vă!.
Căci trebuie să înțelegeți,
Disprețuiților,
Iubiților,
că un iepure nud
este neidentificabil
și grotesc.
Sensul versurilor
Piesa este un strigăt de ajutor și un îndemn la supraviețuire într-o lume ostilă, unde identitatea este amenințată. Iepurii, simbol al vulnerabilității, sunt îndemnați să se apere și să-și păstreze esența.