Și singura dată vorbesc de noi
Singura dată trăiesc în doi
Singura dată mai suntem răi
Și te păstrez în gând
Amintește-ți de mine, amintește-ți de tine
Că-i rău să te dai bătut
Și lasă tot baltă ce-a fost odată, uită de trecut.
Și știu că ne-am certat prea mult
Și-au fost și zile grele
Și am trecut ușor peste tot felul de probleme
O vreme urâtă în care nu sunt fericit
Dar cu chipul tău în gând nu ai să mă vezi zâmbind.
Și tot e bine, eu sunt bine
Dacă măcar ești curioasă
Dacă am pe alta sau măcar dacă-i frumoasă
Dar în continuare sufletul meu pentru tine arde
Și într-o zi speră să vii să nu mai fii departe.
Știi, am sufletul de gheață
Încă te mai văd în față
Ești singura ce vreau să vină din nou în a mea viață
Nu pot să fiu altfel, mă lupt cu ale mele gânduri
Dar ești singura care din nou apari în ale mele versuri
Și acum tot ce-am făcut mă doare
Poate iubirea odată moare
Poate raze de soare mi-aduc alinare
Și tot ce-a fost dispare
Poate totul va trece și un suflet rece
Va fi-ncălzit de ploi
Și vara ce vine doar tu și cu mine să fim din nou în doi.
Sper în viitor să nu uiți de noi
Și să nu regreți o vară cu furtuni și ploi
Acum, după tot ce-a fost, să nu îți pară rău
Mergi doar înainte, chiar dacă n-am pe alta-n locul tău.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul față de o relație trecută și speranța unei împăcări. Naratorul își amintește momentele frumoase, dar și certurile, și își dorește ca persoana iubită să nu-l uite și să se întoarcă.